Miercuri, 14 ianuarie a avut loc conferința „Transilvania și libertatea religioasă – Moștenirea Dietei de la Turda din 1568” la Centrul Mathias Corvinus Collegium din Cluj-Napoca (str. Călărașilor nr. 1).
Invitații au marcat importanța Edictului de la Turda printr-o prezentare a istoriei libertății religioase, o contextualizare a vieții religioase în secolul al 16-lea și o interpretare actuală a documentului care a consacrat dreptul la libertatea de conștiință.
Conferențiarii au fost Jaume de Marcos, vicepreședinte pentru Europa al United Religions Initiative (URI), membru al Consiliului Global al organizației și al Comitetului pentru Dialog Interreligios și Intercultural al Consiliului Europei, István Kovács, episcopul Bisericii Unitariene Maghiare și Norbert Rácz, preot unitarian.
„Edictul de la Turda nu a apărut de nicăieri. Totuși, într-o vreme în care liberalizarea religiei era asociată cu haosul și toată lumea avea religia conducătorului, nimeni nu se aștepta ca acest document să apară”, a spus Jaume de Marcos. Mai departe, acesta a vorbit despre reforma magisterială realizată prin Dieta de la Turda: pluralismul religios a fost adoptat de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya. Astfel, catolicismul, luteranismul, calvinismul și unitarianismul au devenit religii recepte ale Transilvaniei. „Edictul ne-a demonstrat ceva foarte important: Credința poate fi adevărată doar dacă este liberă.”
Preotul unitarian Norbert Rácz a pus în context situația Transilvaniei în secolul al 16-lea. Aflată la confluența dintre două mari imperii, cel Otoman și cel Habsburgic, Transilvania a fost comparată de preotul unitarian cu un diamant, făurit de presiune și care ajunge la o frumusețe extraordinară. „Nu găsești în alte țări și regiuni atâtea biserici istorice, de religii diferite, cum găsești în Transilvania. Edictul de la Turda le-a permis popoarelor și religiilor din Transilvania să se dezvolte împreună”, a spus Norbert Rácz.
„Cel mai relevant lucru pe care l-a făcut Edictul de la Turda este însăși faptul că eu pot fi unitarian astăzi. De asemenea, edictul proteja enoriașii inclusiv împotriva episcopului”, a spus episcopul Bisericii Unitariene Maghiare, István Kovács.
Dieta de la Turda a avut loc într-o epocă însângerată de conflicte confesionale. În Europa Occidentală, catolicii și protestanții au dus lupte atroce în urma reformelor declanșate de Martin Luther. Dieta a stabilit că „credința este darul lui Dumnezeu” și a interzis oricărei autorități să persecute oamenii pentru convingerile lor spirituale. Edictul de la Turda a recunoscut oficial egalitatea a patru culte: catolic, luteran, calvin și unitarian. Deși această deschidere revoluționară nu a inclus politic și ortodoxia românească, rămasă doar la stadiul de religie tolerată, edictul a transformat Transilvania într-un caz unic de coabitare pașnică, unde comunitățile aveau dreptul fundamental de a-și alege liber preoții și învățătura.
Text si foto de Mihai Nan, student, an 2, jurnalism, UBB
