Joi, 23 iulie, începând cu ora 12:00, vă invităm la evenimentul omagial ION CUCEU 85 (n. 23 iulie 1941 – d. 26 decembrie 2023), care va avea loc în Galeria de Artă „Academica” a Bibliotecii Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca (Str. Mihail Kogălniceanu nr. 12-14).
Evocări: Mihai Bărbulescu, Ion Taloș, Ilie Moise, Anamaria Lisovschi și Daniel Săuca.
Programul cuprinde și lansarea cărții „Manuscrisul preotului Ioan Coman de Moisei (1799-1830)”, ediție îngrijită de Mihai Dăncuș, apărută în două volume, cu un cuvânt-înainte de Ion Cuceu și o prefață de Ilie Moise.
Prezintă: Ioana Dăncuș, Simona Harhătă, Nicu Hodor și Vasile George Dâncu.
Amfitrion: Ioan Chirilă, directorul Bibliotecii Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca.
Organizatori: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Arhiva de Folclor a Academiei Române Cluj-Napoca și Editura Școala Ardeleană.
Parteneri: Asociația Maramureșenilor din Cluj-Napoca și Centrul de Cultură și Artă al județului Sălaj.
Intrarea este liberă.
Ion Cuceu: „Opera sa de editare a Manuscrisului preotului greco-catolic Ioan Coman de Moisei, pe care l-a transcris și l-a studiat, filologic și folcloristic, în aceste două mari volume, se constituie într-un act restitutiv, de egală însemnătate istorică cu marea sa contribuție muzeografică și muzeologică, întrucât Mihai Dăncuș publică integral, în facsimile, pe pagină de stânga, și transliterat, cu caractere latine, pe pagină de dreapta, conținutul «caietului studențesc», de 634 pagini, al teologului din Ungvar, apoi al preotului maramureșean Ioan Coman.”
Ilie Moise: „Născut, poate nu întâmplător, în Maramureș – zona cu cei mai numeroși nemeși din spațiul românesc –, Mihai Dăncuș – el însuși descendent al unei familii nobiliare de aici – a rămas toată viața acolo, alături de oamenii locului, a căror tenacitate i-au direcționat, cu siguranță, calea și truda de cercetător. Mihai Dăncuș a fost și va mai rămâne, încă multă vreme de acum încolo, voievodul culturii și civilizației tradiționale din Maramureș.”
Mihai Dăncuș: „Hotărârea mea de a publica integral acest manuscris s-a bazat pe necesitatea alcătuirii treptate a unui corpus complet al manuscriselor de acest tip, care să facă posibilă studierea comparativă a conținutului lor, pe provincii etnoculturale românești, atât pentru identificarea variantelor folclorice princeps, cât și pentru analiza circulației valorilor, prin asemenea «cărți de verșuri», pentru a arăta rolul lor major în cercetarea folcloristică actuală, în completarea Bibliografiei generale a etnografiei și folclorului românesc cu materiale anterioare anului 1800.”
Despre carte, aici.
