Academia Română a marcat, vineri, 159 de ani de la fondare în cadrul unei sesiuni festive, prilej cu care președintele acestui for, Ioan-Aurel Pop, a afirmat că proiectele prestigioasei instituții sunt totuna cu marile întreprinderi ale culturii naționale, numai ignoranții sau răuvoitorii putând trece cu vederea aceste împliniri.
‘Proiectele Academiei Române sunt totuna cu marile întreprinderi ale culturii naționale. Numai ignoranții sau răuvoitorii pot trece cu vederea aceste împliniri demne de orice cultură națională dezvoltată. Firește, ignoranțe și răuvoitori vor fi mereu, mai ales din aceia ascunși mai nou sub masca anonimatului și care au primit drept de cuvânt în cetate prin mijloacele de difuzare în masă moderne’, a subliniat Ioan-Aurel Pop.
Printre realizările Academiei Române, Pop a amintit Marele Dicționar al Limbii Române, în 37 de volume, care cuprinde aproape 200.000 de cuvinte și variante cu peste 1,3 milioane de citate, unul dintre primele opt dicționare din toate cele 7.000 de limbi ale pământului. Dicționarul a fost retipărit ulterior în 19 volume masive, fiecare a câte circa 1.000 de pagini, în care au fost incluse toate cele 37 de volume publicate de-a lungul timpului. Elaborarea variantei electronice s-a efectuat între 2007 și 2010.
Totodată, a evidențiat realizarea de către Academie a Atlasului Lingvistic Român, cu 14 volume masive pe regiuni istorice, cu sute de hărți și tabele, dar și a unor dicționare explicative, practice, etimologice, de neologisme, arhaisme, îndrumare ortografice, ortoepice și morfologice în ediții periodice, enciclopedii, ediții critice, cel mai recent Tratat de Istorie Românilor, cu 10 volume a câte 1.000 de pagini, în medie, fiecare, ca și cele 40 de volume din colecția ‘Centenar’, cu evoluția în timp a tuturor domeniilor de cercetare și de creație.
Alte zeci de lucrări au fost publicate în serii tematice, între care și ‘Basarabica’.
Au fost amintite și cele 324 de titluri din colecția clasicilor literaturii române și universale, colecție numită ‘Opere Fundamentale’, inițiată de academicianul Eugen Simion, prin Fundația Națională pentru Știință și Artă, care funcționează sub egida Academiei.
‘Academia are în custodie o mare parte din zestrea spirituală și intelectuală a poporului român, aș zice cea mai mare, concretizată în cele circa 14 milioane de piese, 14 milioane, nu greșesc, adăpostite de Biblioteca Academiei Române. Dincolo de sutele de mii de cărți și articole, membrii și cercetătorii Academiei la nivel central, prin cele 70 de institute și alte entități, scoate 106 periodice, majoritatea reviste de specialitate de înaltă erudiție, trecute de acum în bazele internaționale’, a punctat Ioan-Aurel Pop.
Președintele Academiei a deplâns, citându-l pe Umberto Eco, drama ‘dreptului de cuvânt’ a oricui pe rețelele de socializare.
‘Marele scriitor, istoric și filosof italian Umberto Eco – mă mândresc mereu să adaug că a predat istorie medievală – a declarat, în 2015, după ce a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Torino, în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, citez: ‘Rețelele de socializare dau drept de cuvânt unor cohorte de imbecili, care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin și nu dăunau colectivității. Erau imediat puși sub tăcere, în timp ce acum au același drept de cuvânt ca și un premiat Nobel. Televiziunea a promovat idiotul satului, față de care spectatorul se simțea superior. Drama internetului e că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr’. Am încheiat citatul. Sunt cuvinte prea dure, poate, dar ar trebui să ne dea de gândit. Nu știu câte televiziuni, agenții de știri online sau alte tipuri de site-uri au publicat vreo notă, cât de mică, despre Ziua Academiei Române, dar știu că au publicat – am verificat în dimineața asta – date despre modă, despre scandaluri între vedete, de la formatori de opinie, în mare parte anonimi, până la maneliști’, a spus Pop.
Autoritățile noastre și noi, românii, în general, nu avem respectul cuvenit față de instituțiile fondatoare, a arătat academicianul, subliniind că Academia nu e ‘o adunare de bătrâni’.
‘Am văzut, recent, oameni revoltați, pe bloguri, cu opinii jalnice despre Academia Română, pe care o confundă, adesea, cu vreo academie de fotbal sau academie de frumusețe. De aici reiese că autoritățile noastre și noi, românii, în general, nu avem respectul cuvenit față de instituțiile fondatoare, nici față de știință, nici față de cultură, nici față de erudiție, că ne complacem în mediocritate și ignoranță, că ne lăsăm mânați, uneori, de ură și de invidie. Nu întâmplător am pomenit realizările de mai sus, poate pentru unii plictisitoare, înșiruiri de cărți… Fiindcă lumea din afară își închipuie că aici, la Academie, e o adunare de bătrâni, care din când în când discută câte un cuvânt, câte o teorie, câte o lege din fizică și se risipesc apoi, odată cu trecerea anilor, majoritatea în cimitire’, a explicat Ioan-Aurel Pop.
Academia Română nu este sindicat sau ONG, a accentuat Pop, ca să intre în ea oricine dorește.
‘Academia Română este instituția supremă de consacrare a valorilor intelectuale, de cercetare și de creație superioară. Fiind o alcătuire omenească, ea este imperfectă și nu reușește să împlinească mereu menirea ei la cel mai înalt nivel, dar se străduiește. În nicio academie din lume n-au putut fi cuprinse întotdeauna toate personalitățile care ar fi meritat și nicio academie din lume n-a avut între membrii săi doar oameni extraordinari. Dar academiile au rămas peste tot un fel de sfaturi ale bătrânilor, adunări de minți înțelepte, bune în toate timpurile, mai ales în timpurile tulburi în care valorile și virtuțile consacrate sunt puse la îndoială. Academia Română rămâne, așadar, acel factor intelectual de stabilitate care prin promovarea virtuților și valorilor aduce speranță în forța creatoare a omului și seamănă încredere în om și omenie’, a mai spus Ioan-Aurel Pop.
