EXCLUSIV. Revoluția anticomunistă din Decembrie 1989 este un subiect inepuizabil. Un istoric clujean a demarat un proiect tenace, dedicat în totalitate evenimentelor din Decembrie 1989 de la Cluj-Napoca, dar nu numai. Adrian Boda cercetează de circa 11 luni în arhive dar a discutat cu persoane, de unde a cules material inedit și a realizat interviuri cu peste 70 de participanți la Revoluția din Cluj-Napoca din 21 decembrie 1989!
Noutățile: fotografii nepublicate, filmări video nedifuzate până acum și casete audio în care se aud discuțiile coordonate dintre forțele de represiune. Dovezile adunate și mărturiile conturează și mai puternic represiunea dictaturii comuniste din 21 decembrie de la Cluj-Napoca. Istoricul a realizat și un documentar ce urmează a fi difuzat.
Adrian Boda a absolvit Facultatea de Istorie, apoi un masterat de istorie orală și un doctorat pe o temă de istorie orală. Din 2006 este angajat al Institutului de Istorie Orală al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul UBB, pe proiecte de cercetare. Este și angajat al Bibliotecii Centrale Universitare ”Lucian Blaga” (BCU) Cluj-Napoca la Dep. Cercetare, Colecții Speciale, Arhivă Orală și Multimedia.
Istoricul Adrian Boda în biroul de lucru/ Foto Clujul Cultural
Clujul Cultural a realizat un interviu în exclusivitate cu istoricul Adrian Boda despre descoperirile lui:
Clujul Cultural: De unde a venit pasiunea aceasta pentru Revoluția anticomunistă și ideea să cercetați un eveniment așa spinos, dificil, să vă dedicați total acestuia?
Adrian Boda: Vine dintr-o amintire din copilărie, cu acea înregistrare de la Radio Europa Liberă din timpul Revoluței de la Timișoara, difuzată pe 17 decembrie, cu acea femeie care a strigat la soldații care au tras în popor. Și m-a impresionat, dar ne-a și speriat, pe mine ca și copil de 7 ani și pe părinți. Apoi am fost martor la difuzarea Revoluției în direct, așa că am rămas lipit de tv multe zile. De acolo m-am ”contaminat” cu ”microbul” Decembrie 1989. A rămas pentru mine o temă în background, dar mereu am vrut să o abordez.
C.C.: Au mai fost istorici clujeni care au cercetat Revoluția clujeană?
A.B.: Da, la 10 ani de la evenimentele din Decembrie 1989, colegii mei care erau la acea vreme la institut au făcut o serie de interviuri. Este vorba de istoricii Cosmin Budeancă, Cornel Jurju și Sidonia Grama. Cercetarea a fost mai dificilă, pentru că era o perioadă când procesul revoluției clujene fiind pe rol, cei implicați erau reticenți să vorbească. Cu toate acestea, ei au adunat material prețios pe care l-am putut utiliza ulterior. Imboldul care s-a aflat la originea cercetării de față a fost refuzul UEFISCDI de a finanța un proiect de cercetare privind evenimentele din Decembrie 1989. Am decis să demarez cercetările în Cluj-Napoca pe cont propriu. În cele 12 luni de la debutul cercetării, am adunat aproximativ 70 de interviuri, documente de arhivă, fotografii, filmări inedite și două casete audio pe care au fost înregistrate discuțiile de pe stațiile Ministerului de Interne din ziua de 21 Decembrie 1989. Menționez faptul că cercetarea a avut sprijinul necondiționat al conducerii Bibliotecii Centrale Universitare ”Lucian Blaga” (BCU) Cluj-Napoca și al Institutului de Istorie Orală și le mulțumesc pentru aceasta.
C.C.: Cu cine ați reușit să realizați interviuri la Cluj-Napoca ?
A.D.: Cu toți cei implicați în evenimente. Cercetarea a început cu asociațiile de revoluționari. Am primit sprijin de la toate asociațiile, inclusiv de la regretatul Aurel Coltor, fostul președinte al uneia dintre acestea, apoi de la actualul președinte al Asociației pentru Adevărul Revoluției Cluj, Cristina Popa, dar și de la restul asociațiilor de revoluționari clujene, cărora le mulțumesc pe această cale. Cercetarea s-a derulat din om în om (metoda ”bulgărelui de zăpadă”), i-am invitat și aceștia au venit și și-au spus povestea a ceea ce au trăit în evenimentele din Decembrie 1989.
Foto inedită. Actorul revoluționar Călin Nemeș, rănit, pe patul de spital/ Captură din filmul ”Pânza de păianjen” în regia lui Valentin Grancea
C.C.: Ce noutăți aduce cercetarea realizată de dvs?
A.B.: Eu consider că noutatea provine din maniera de abordare a subiectului, fiind cercetate toate părțile implicate în evenimente: revoluționari, Armată, Ministerul de Interne și Securitate. Persoanele contactate, cu mici excepții, au fost receptive, au venit la interviuri, și apreciez acest lucru.
C.C.: Puteți să ne spuneți câteva nume reprezentative dintre revoluționarii care au participat la cercetare?
A.B.: Dintre numele mai cunoscute au participat fiul doamnei Doina Cornea, inginerul Leontin Iuhas, actorul Dorel Vișan, toți cei din din grupul lui Călin Nemeș, care au particpat la evenimentele din Piața Libertății. Și mulți, mulți alții. Toți sunt importanți, pentru că oferă o perspectivă unică asupra evenimentelor prin mărturia lor.
C.C.: Dar de la Miliție cine a participat?
A.B.: Miliția a avut o contribuție importantă în cercetarea mea. La interviuri au venit generalul Rusu Stoian, care în Decembrie 1989 era comandantul Miliției Județene Cluj, apoi generalul Victor Mărincaș, adjunctul său, dar și colonelul Grigore Blaga, fostul șef al Miliției municipiului dar și alții. Trebuie precizat că în Decembrie 1989, la Cluj, Ministerul de Interne a scos trupe în diferite dispozitive în Cluj-Napoca acestea dublând trupele Armatei.
C.C.: Ați spus că și de la Securitate ați reușit să intervievați..
A.B.: Până acum au fost 4 ofițeri ai fostei Securități la interviuri. Între timp am discutat și cu subofițerul care a realizat filmări în stradă în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Sper să îl conving să vină la interviu.
C.C.: Iar Armata? Este cea care la Cluj a tras în popor…
A.B. : Am făcut interviuri și cu ofițeri ai armatei, cu aproape toți cei implicați și care mai trăiesc. În cadrul interviurilor, ei și-au susținut varianta privind desfășurarea evenimentelor. Menționez câteva persoane care au participat până în acest moment la cercetare: locotenent-major Hetea Ionel Marian (cel care a refuzat să tragă în manifestanții din Cluj, la Fabrica de Bere), general (r) Ioan Ciupei, generalul (r) Viorel Hexan, general (r) Ioan Manci, acesta aflându-se la Sibiu în Decembrie 1989.
C.C.: Ați dat și de căpitanul Carp Dando, care a comandat dispozitivul din Piața Libertății?
A.B.: Da, am discutat cu dânsul, dar a refuzat să fie înregistrat. Sper să reușesc să îl conving să participe la cercetare, întrucât este un personaj important al evenimentelor.
Dispozitivul Armatei de la fostul hotel Astoria, fotografiat din proximitate. Foto inedită de Remus Rusu
C.C.: Publicul are acces la aceste mărturii importante?
A.B.: Aș dori să se înțeleagă bine faptul că este vorba despre o cercetare științifică. La finalizarea acesteia se va constitui un fond documentar dedicat evenimentelor din Decembrie 1989, care va cuprinde mărturii video, documente și alte materiale adunate în cursul cercetării, acest fond putând fi consultat la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” (BCU) Cluj-Napoca, în cadrul departamentului de Colecții Speciale. După valorificarea materialelor, acestea vor fi disponibile și pentru alți cercetători.
C.C.: Ca istoric ce credeți că a fost în Decembrie 1989, revoltă sau lovitură de stat?
A.B.: Ca opinie personală, eu consider că au fost diferite faze ale evenimentelor: în perioada 15-21 Decembrie a fost o revoltă populară, din 21 Decembrie mișcarea devine o revoluție, pentru că se alătură demonstrațiilor de la Timișoara orașe ca și Clujul, Sibiul, dar și alte orașe. După 22 decembrie, avem de-a face cu o lovitură de stat dată în centrul de putere, capitala București, după care are loc și o contrarevoluție.
C.C.: O ultimă întrebare. Ce v-a impresionat cel mai mult din ceea ce ați documentat?
A.B.: M-a impresionat maniera în care, la Cluj, s-a coagulat nucleul manifestanților din jurul actorului Călin Nemeș. La fel de impresionant este și modul în care muncitorii de pe platforma industrială s-au organizat și au pornit spre centru pentru a se alătura demonstrației declanșate de grupul Nemeș în Piața Libertății. Cred că cel mai impresionant moment a fost interviul cu doamna Duma (Vălean), cea care și-a ridicat soțul împușcat în cap din curtea casei de pe strada Moților nr. 108, în dimineața zilei de 22 Decembrie 1989.
C.C.: Mulțumim!
22 Decembrie 1989, Cluj-Napoca. Revoluția a învins! Foto inedită de Viorel Toadere
