Expoziția „Monica, Radioul și Securitatea” se află la final la sediul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT). Mai poate fi vizitată doar două zile, după ce a poposit în orașul de pe Someș în lunile noiembrie și decembrie.
Expoziția bine documentată, realizată cu finețe, prezintă pe câteva zeci de panouri viața și activitatea unui personaj-reper al României postbelice până la căderea comunismului și în primii ani postdecembriști, Monica Lovinescu.
Luni, 13 ianuarie, începând cu ora 11:30, publicul a putut participa la finisajul expoziției „Monica, Radioul și Securitatea”, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și găzduită de MNIT. A fost un eveniment inedit, arareori se organizează un eveniment de final pentru o expoziție, de obicei se realizează vernisaje, care marchează deschideri. În cadrul evenimentului de final au fost prezentate sintetic viața și activitatea Monicăi Lovinescu, impactul enorm pe care l-a avut asupra culturii române prin sprijinirea unei linii de gândire și creație europene. Putem spune că Monica Lovinescu a urmat mereu linia trasată de tatăl ei în cultura română, o linie pentru care modernitatea și sincronismul au fost fundamentale.
Nu au lipsit din expoziție arborele genealogic al familiei Lovinescu, una cu tradiții intelectuale de cea mai bună factură. Monica Lovinescu, în afară de faptul că era fiica criticului canonic Eugen Lovinescu, se înrudea cu prozatorul Anton Holban, cu intelectualul esoteric Vasile Lovinescu sau cu dramaturgul Horia Lovinescu. Un aspect relevat este relația fiicei Monica cu mama Ecaterina Bălăcioiu, o poveste relatată cu ani în urmă în detaliu în volumul Doina Jela „Această dragoste care ne leagă”. Mama sa a sfârșit în închisorile staliniste, refuzând să își repudieze fiica, un fapt care a urmărit-o pe Monica pentru tot restul vieții. Nu lipsește nici prezentarea campaniilor de denigrare din țară, exemple de campanii abjecte, conduse în țară de scriitorii oficiali Ion Lăncrănjan și Eugen Barbu & comp, în care termenii folosiți sunt înspăimântători. Titlul unui articol de defăimare, „Cățeaua”, este relevant.
Finalul expoziției a oferit detalii despre conceptul expozițional, cu atât mai mult cu cât la București a existat o expoziție paralelă în memoria Monicăi Lovinescu. Alături de Dr. Felix Marcu, Manager MNIT, au luat cuvântul Prof. univ. dr. Daniel Șandru, președinte executiv al IICCMER, Dan Mihai Țălnaru, director executiv IICCMER, Prof. univ. dr. Virgiliu Țârău, invitatul special al acestui eveniment, și Dr. Dalia Báthory, unul dintre curatorii expoziției. Expoziția va fi depanotată joi și va pleca la Alba Iulia la Palatul Principilor Transilvaniei urmându-și menirea itinerantă.
