Muzeu Naţional de Istorie al Transilvaniei prelungeşte expoziţie de…pictură

Categorii: Esenţial, Vizual

Activitatea Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei (MNIT) este de ordinul science-fiction pentru clujeni, MNIT este închis de 7 ani, în special Lapidariul dar şi alte săli, nu mai organizează expoziţii de anvergură, naţionale sau internaţionale de ani decît în mod rarisim dar…organizează expoziţii de pictură!

MNIT a anunţat astăzi că prelungeşte  o expoziţie de…pictură deşi muzeul e dedicat istoriei!

 

„Avem plăcerea de a vă anunţa că expoziţia temporară ŞETRAN, PICTURĂ DESEN, găzduită de MMNIT se prelungeşte până în data de 23 iulie 2016 şi poate fi vizitată la sediul central, str. C. Daicoviciu, nr. 2,  marţi, joi, vineri, sâmbătă, duminică de la 10.00 la 16.00 şi Miercuri de la 12.00 la 18.00, „, sună comunicatul remis clujulcultural.ro

MNIT

Pentru a vă stârni curiozitatea vă oferim o parte din discursul inaugural al scriitorului FLORIN TOMA, redactor la Viaţa Romînească:

„…Acum, în loc de a înşira mai departe – ca-n orice „panegiric” de înaltă ţinută, ocazionat de vernisajul expoziţiei unui prieten (şi la care am participat trup, spirit şi suflet!) – deci, în loc de a enumera calităţile lui Vladimir Şetran, cum ar veni, ceea ce are el mai important în tablourile sale, noi am găsit de cuviinţă retorică să spunem ce nu are Vladimir Şetran în opera sa. Adică, altfel spus, ce-i lipseşte. În primul rând, n-are sfâşieri metafizice, cum s-ar zice, nu se dă de ceasul morţii (subiect predilect pentru „scepticii nemântuiţi”!), ci mai degrabă fizice, datorate vârstei. Cu toate acestea, este senin, liniştit, împăcat. Trăieşte o ataraxie moale, drăgăstoasă, învăluitoare. Apoi, n-are ambiţii leonardeşti sau michelangeline, nu visează la „capele sixtine” sau la contracte cu puternicii zilei. N-are sforţări prometeice, ci mai degrabă proteice. Se mulează perfect pe fiecare subiect de fantazare, în care nu este autor, ci actant. Face parte din ea, din poveste, din naraţiune. După aceea, n-are viziuni sumative, integratoare. Nu-l văd pe Şetran lucrând ani de zile la o frescă de gen Siqueiros sau la un interminabil lac cu nuferi, gen Monet. Agreează mai mult secvenţele, fotogramele, decât filmul întreg. El lucrează pe formate mici, pe revelaţii studiate temeinic şi întoarse pe toate părţile, considerându-le fărâme din marea lucrare a lui Dumnezeu. Nefiind teo-log, este, în schimb, observatorul unui panteism ce-i face foarte bine.

În tehnica sa, el n-are ezitări. Nu şovăie. N-are pic de preget. Ductul său e sigur, nu revine nici măcar o clipă la traseul imaginat al pensulei, n-are radieră, fiindcă nu şterge nimic din ceea ce a ţâşnit de sub fruntea lui, linia e continuă, punctul e la locul lui, iar, ce-i mai important, mâna voinţei nu-i tremură. Mişcarea e unică. Are o uşurinţă debordantă, dezamăgindu-i definitiv pe mulţi care cred că pictorul măsoară, face calcule, rezolvă logaritmi sau studiază chimia compoziţiilor de culoare. E perseverent şi încăpăţânat. E ca un catâr harnic, industrios şi tenace în meşteşugul său.

Apoi, n-are complexe de aşezare în perechea oximoronică non-conformism vs. conformism. Are un vitalism aiuritor, afişând chipul când al unui dionisiac agresiv – cu avânturi devastatoare şi un consumism propriu aproape vorace (îmi vine mereu în minte, în acest punct, minunatul şi expresivul vers al lui Ion Barbu, din „Isarlîk”: „Sfânt trup şi hrană sieşi, hagi rupea din el”!) – când al unui apolinic seren, vegheat de o putere pedantă, calmă, care-l determină să coboare grabnic în reflecţie.N-are prea multe rătăciri ale fiinţei umane în rândul tablourilor lui.

Nu stă legat cu lanţuri de şevalet, având în faţă un model încremenit. Însă atunci când apare (mai ales, în cazul fabuloaselor sale nuduri!), corpul uman e surprins într-o veşnică mişcare. Într-o continuă mobilitate. Îmi aduc aminte de un ciclu senzaţional de desene mari, pe care mi l-a arătat acum câţiva ani, intitulat „Dana mama, fiica Ana”, compus fără niciun dram de regie, ca o peliculă imaginată în 70 de fotograme. Adică desene pline, realizate dintr-o singură suflare a tuşului, fără schiţă de creion, fără nicio pregătire prealabilă. Focalizarea se face pe un cuplul mamă-copil, surprins în profunzimea dialogului. Apoi, amândouă personajele se mişcă în acordul perfect al naturalului, mama cu pruncul ei fiind surprinşi, fără nicio urmă de inhibiţie, în nuditatea cea mai legal efilată din simplitatea facerii. Cele două fiinţe graţioase aproape că doar se ghicesc în spaţiul eteric şi, deşi evanescenţa ar putea-o condamna la inconsistenţă, monada este un purtător de epos cu ipostaze ce pot tinde uşor spre infinit. Mama care ceartă copilul, mama care îşi duce copilul de mână, mama care îşi cheamă copilul, mama care îşi sărută copilul, mama care îşi mângâie copilul, mama care îşi protejează copilul, mama care îşi ţine copilul în braţe, mama care îşi urmăreşte copilul la primii paşi etc.etc. Este filmul absolut fabulos şi fără sfârşit (realizat numai din cameră) al levitaţiei leoaicei cu puiul prin viaţă. Apoi, n-are răgaz.

Nu cunoaşte odihna. Nu adastă. Ocoleşte aproape cu duşmănie zăbava. N-am întâlnit artist mai lacom în a măcina în truda sa timpul şi a-l aşeza numaidecât într-un tablou. Nu pierde nicio secundă din Intervalul ce i s-a dat, n-o scapă pe jos, ci o îngrijeşte cu multă grijă şi o răsfaţă cu duioasă afecţiune. În fine, n-are emfază. Fără să fie înnebunit după preceptele creştine (fiindcă o face dintr-un simţ bun al logicii şi măsurii, ceea ce-i pare de-ajuns!), este modest în travaliu şi lipsit de trufie. Absenţa emfazei îi dă să-nghită o porţie mare de înţelepciune, supărătoare pentru unii care confundă sagacitatea cu deprinderea şi spiritul cu dibăcia…”

 

 

2 răspunsuri

  1. Stimată redacție,
    pentru o informare cât mai obiectivă a publicului dorim să aducem câteva precizări legat de textul pe care l-aţi ataşat comunicatului nostru de presă privitor la prelungirea expoziţiei temporare dedicată pictorului Vladimir Şetran, care conţine câteva neadevăruri la care ne simţim obligaţi să reacţionăm.
    Trebuie să subliniem că muzeele au rolul de a promova cultura românească şi că în ultima vreme vin cu oferte culturale cât mai bogate în evenimente interdisciplinare – precum este şi această expoziţie – iar pentru a proba această afirmaţie vă invităm să consultaţi activităţile recente organizate la Muzeul de Artă sau la Muzeul Etnografic din Cluj. Vladimir Şetran este o personalitate a vieţii culturale româneşti, care şi-a început cariera artistică la Cluj, şi o prezenţă constantă în studiile de istoria artei, o ramură a istoriei. De asemenea, trebuie să vă amintim că muzeul nostru are un departament care se ocupă de istoria contemporană, pe lângă departamentele de istorie antică, medie şi modernă. De asemenea deținem și o colecție de pictură în patrimoniul nostru.
    Cu toate că expoziţia de bază a muzeului nostru este închisă de multă vreme, din motive obiective, pe care credem că publicul clujean le cunoaşte deja, deoarece au ţinut ocupate paginile tuturor revistelor clujene pentru o perioadă mai lungă, considerăm că în condiţiile date am oferit și oferim iubitorilor de cultură evenimente de calitate. Trebuie să punctăm că zilele acestea am încheiat o conferinţă naţională dedicată ceramicii romane, că avem deschisă o expoziţie unică în România: 3D ROMA – SARMIZEGETUSA. TURN ON THE HISTORY, că onorăm mai multe colaborări cu muzee din ţară, unde promovăm bunuri culturale din patrimoniul muzeului (expoziţia noastră CROMATICĂ ŞI DECOR ÎN ANTICHITATEA DACICĂ se află la Muzeul Judeţean Mureş, pregătim piese pentru o colaborare cu Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”), că pregătim o expoziţie extraordinară care va pune în valoare bunurile culturale descoperite în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO. La nivel internaţional avem participări la proiectul „Comorile României” din China, alături de muzee prestigioase de profil din ţară, am participat la expoziţia Aurul şi Argintul României în aceeaşi companie selectă şi avem bunuri culturale expuse şi promovate în Danemarca, rezultat al unui proiect în parteneriat.
    Deoarece susţineţi că sunteţi o platformă care ţine publicul clujean corect informat vă rugăm să ne consultaţi sau să accesaţi pagina noastră de web pentru a vă forma o opinie obiectivă şi cuprinzătoare asupra activităţii muzeului nostru. De asemenea, în calitatea dumneavoastră de partener media ne dorim să rămâneţi obiectivi în promovarea evenimentelor culturale pe care instituţia noastră le organizează.

    1. Parteneriatele media nu exclud critica. Pe aceasta cale va anuntam ca renuntam sa mai fim parteneri media ia tonul nostru critic se va intenti cu ocazia unor materiale viitoare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.