Comunitatea Evreilor din Cluj-Napoca vă invită joi, 26 martie, începând cu ora 17:00, la un eveniment de evocare a scriitoarei și eseistei Júlia Szilágyi (n. 1 august 1936 – d. 4 martie 2025). Cu acest prilej va fi prezentată „Cartea insomniilor” (în românește de Marius Tabacu, Cuvânt-înainte de Lucian Nastasă-Kovács, Colecția Longseller, Ed. Școala Ardeleană, 2017) și va fi proiectat filmul „Portret Júlia Szilágyi”, din ciclul ARTdelenisme (TVR Cluj, 2008).
Invitați: Emese Vig, redactor-șef al portalului Transtelex; Lucian Nastasă-Kovács, istoric, directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca; Mihály Szilágyi-Gál, fiul scriitoarei, conferențiar universitar la ELTE Budapesta, și Vasile George Dâncu, poet și publicist, directorul Editurii Școala Ardeleană.
Moderator: Andrea Ghiță.
Manifestarea va avea loc la Centrul Cultural Evreiesc de pe strada Horea 21 (curtea sinagogii), Cluj-Napoca.
„Eu am supraviețuit după două totalitarisme. De fiecare dată, altfel. Fiindcă nu au fost la fel. Unul a fost mai înfiorător decât celălalt. Primul m-a învățat, când aveam opt ani, ce înseamnă frica de moarte. Celălalt m-a condamnat să mă obișnuiesc cu frica de viață, ca fundal permanent al formei de existență, de socializare, de etică a muncii, al valorilor și complexului de interese familiale considerate și acceptate ca fiind perene. Primul a fost nepăsător față de sentimentele mele. S-ar fi mulțumit și cu moartea mea. Celălalt a vrut, o vreme, totul. Să-mi dau viața pentru el, să-mi urmăresc cu altruism interesul, să fiu o delatoare curajoasă, mândră de propria mea înjosire, fericită, chiar împlinită în umilință.” – Júlia Szilágyi
„Júlia Szilágyi se comportă ca un Marcel Proust care ar vrea să îmbrace haina istoricului, dar familia nu-i dă pace, lăsându-i un set de fotografii familiale care vor să vorbească, să povestească și altora despre tragismul unei familii de evrei care a aflat de la alții– și cu mare nedumerire – ce presupune «igiena rasială»”. – Lucian Nastasă-Kovács
Júlia Szilágyi (n. 1 august 1936, Cluj – d. 4 martie 2025, Cluj-Napoca). Eseistă, traducătoare. Între anii 1954 şi 1960, a urmat cursurile Facultăţii de Litere – secţia Limbă şi Literatură Maghiară – din cadrul Universităţii Babeș-Bolyai. A activat la Revista „Dolgozó Nő” (1963-1967), la Revista „Korunk” (1969-1991), ca profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai (1994-2000) – curs special de eseistică la „Láthatatlan Kollégium” [Colegiul invizibil], al Catedrei de Limba şi Literatura Maghiară. A debutat în 1958 în revista „Korunk”, după care a publicat numeroase studii şi eseuri în revistele şi periodicele: „Utunk”, „Igaz Szó”, „Látó”, Helikon”, „Élet és Irodalom”, „Holmi”, „Lettre Internationale”, „Diagonale”, „Est-Vest”, „A Hét”, „Transindex”. A publicat volumele: „Jonathan Swift és a huszonnegyedik század” [Jonathan Swift şi Veacul XXIV], Editura Tineretului, 1968 (mini-monografie); „René Fallet: Egy félnótás Párizsban” [Un idiot la Paris], traducere, ESPLA, Bucureşti, 1969; „Mit olvas Hamlet herceg?” [Lecturile prinţului Hamlet], eseuri şi studii, Kriterion, 1993; „Versenymü egy égő zongorára” [Concert pentru un pian în flăcări], eseuri, studii, Kriterion, 2002; „Lehet-e esszét tanítani?” [Oare se poate preda eseul?], curs neconvenţional, Editura Komp-Press, Cluj, 2007; „Jegyyetek az akváriumból” [Însemnări din acvariu] – note, eseuri, Editura Komp-Press, 2010; „Álmatlan Könyv” [Cartea insomniilor], Editura Komp-Press, Cluj, 2014, memorii, carte apărută în limba română în 2017, la Editura Școala Ardeleană. Este prezentă în următoarele antologii: „Különbség” [Diferenţă], în „A költő életei” [Vieţile poetului], Kriterion, 1986; „Várakozás olvasatok” [Feţele aşteptării], în „Penna Hostoriae”, Mentor, 2000; „A mindenség felezőideje” [Timpul de înjumătăţire al eternităţii], în „Erdélyi Magyar esszéírók” [Eseişti maghiari din Transilvania], Kalota, 2007. A primit următoarele premii şi distincţii: Premiul Bethlen Gábor – 1990; Premiul Nivó al revistei „Látó” 1995, 1999; Bursă de creaţie Soros – 1994; Premiul Uniunii Scriitorilor Filiala Cluj: 2003, 2014; Premiul pentru literatura maghiară din Transilvania, 2007; Crucea de Merit de Aur a Republicii Ungare, 1997; Crucea Medie cu Stea a Ordinului de Merit al Republicii Ungare, 2014.
