Expertiză istorică de calitate, dar şi legende urbane clujene au fost etalate de invitaţii Asociaţiei Vechiul Cluj, în cadrul dezbaterii „Despre Clujul medieval”, desfăşurată ieri seară la un pub clujean cu specific irlandez.
Invitaţii asociaţiei au fost de marcă: istoricul Tudor Sălăgean, istoricul József Lukacs şi arhivistul Vasile Lechinţan. A mai participat şi profesorul de liceu Vladimir Alexandru Bogosavlievici, care a lansat ieri, la ora 14.00 ghidul „Clujul văzut şi nevăzut”.
Sebastian Moga, cel care a înfiinţat asociaţia Vechiul Cluj, asociaţie care are un mare succes prin fotografiile de epocă postate pe contul de Facebook al acesteia, a explicat cum i-a venit ideea înfiinţării acestui ONG şi a dezbaterii de ieri.

„Am fost cu serviciul la Sibiu acum aproape doi ani. Prietenul meu sibian, istoricul Răzvan Pop, mi-a arătat oraşul, care e senzaţional. Apoi mi-a povestit de Cluj. Sebi, du-te acolo, intra la a doua poartă, 10 metri înainte, uită-te pe dreapta şi vei vedea o inscripţie. Şi multe din aceste sfaturi le-am urmat şi am văzut lucruri superbe! Faţă de Sibiu, la Cluj-Napoca lucrurile nu sunt aduse în faţă. Clujul nu este pus în valoare. De aici ideea unei asociaţii cu oameni pasionaţi de vechiul Cluj şi a dezbaterilor. Va fi un ciclu, nu una singulară”, a explicat Moga în faţa a 50 de clujeni care au umplu până la refuz spaţiul alocat dezbaterii.
Discuţiile au fost foarte vii, s-a răspuns la multe întrebări. Mai jos un rezumat al răspunsurilor:
Ce a spus istoricul Tudor Sălăgean:
– de ce am Clujul Medieval ca temă? Pentru că problemele modernităţii de acolo vin. Inclusiv cum se gestionează problemele de familie, soţie-amant sau amantă-soţ, de exemplu. Evul mediu a creat aceste probleme. Clujul porneşte tot din Evul Mediu. Practic atunci s-a creat Clujul, străzile pe care păşim sunt create în Evul mediu.

-Fondatorul Clujului a fost regele Ungariei pentru o scurtă perioadă de timp. El a adus la Cluj coloniştii germani care au fondat Oraşul Rex, Ovar, Cetatea Veche, adică zona din jurul Pieţei Muzeului! Ducele Transilvaniei, Carol Robert de Anjou, Sigismund de Luxemburg, Matia Corvin, au marcat istoria acestui oraş.
–Momentul zero a fost anul 1270, când au sosit primii colonişti germani, aduşi de vremelnicul rege al Ungariei.
Ce a spus József Lukacs
– Oamenii fac ca localitatea să devină un oraş si despre ei voi vorbi.
– în 1050-1350 au fost fondate cele mai multe orase din Apusul Europei. Clujul se încadrează perfect în perioadă.
– în 1241 a venit marea invazie mongolă. Clujul a supravieţuit greu.

– nu ştim dacă aici au existat una sau mai multe aşezări. Lomb, Borhanci, Tarcea, toate acestea arată că au existat mici aşezări umane, puţin numeroase.
În urma urgiei din 1241, satul Lomb nu mai apare in documente. În urma invaziei au murit multi localnici.
– Cei rămaşi au fondat Clujul! În primele decenii ale oraşului Cluj a fost ca în western, sângeros.
– Documentele arată că au existat cei numiti „generationes”, formaţi din două clanuri. Voievodul „media” între aceştia. Erau războaie civile.
La început anilor 1300, locul lor a fost luat de un patriciat săsesc. La finalul anilor 1300, inceput de 1400, acesta obţine privilegii peste privilegii.

Cele mai vechi clădiri din Cluj sunt:
Biserica Calvaria, fundatia ei, din secolul 12.
Veche abaţie din centrul istoric.
Cea mai veche biserică din Cluj e Sfântul Mihail. Nu a fost cercetată arheologic până acum!
Cea mai veche construcţie militară este Turnul Oraşului, unde ar trebui să funţioneze acum Muzeul de Speologie.
Cea mai veche construcţie civilă este Casa Matia urmată de clădirea Parohiei romano-catolice si o clădire vizavi de Magazinul Sora!. Ancadramentele sunt gotice.
Toţi cei trei invitaţi au subliniat că legendele cu tunelurile sub Cluj rămân legende urbane.
„Spuneţi-le la străini că avem astfel de tuneluri, că dă bine la turism, dar să ştiţi că oraşul nu e un şvaiţer” a glumit Lukacs Joszef.
Dezbaterile Asociaţiei Vechiul Cluj vor continua.



Va rog sa remediati dezacordul „legendele … ramane legende urbane”.Ca ieri tot a fost ziua limbii romane. Multumesc.
Reparam.
Ce-ar fi ca măcar odată în viață să scrieți corect numele unui expert maghiar?
Corect – Jozsef… și mai corect: József (Lukács)
Incorect – Joszef.
Litera „SZ” se citește/pronunță ca și „S” în românește, iar litera „ZS” se pronunță ca și „J”.
Și să fiți mai consecvenți și cu ordinea numelui și prenumelui, nu se poate să ai odată prenume>nume, și apoi, în acelaș articol nume>prenume.
de acord. Remediem. Multumim de critica