Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIC) și Primăria Cluj-Napoca în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România-Filiala Transilvania (OAR), Registrul Urbaniștilor din România- Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest au organizat masa rotundă cu tema ”Muzeele clujene în relația cu spațiul urban”.
Evenimentul a avut rolul de a stabili tematica Universității de Vară din Transilvania 2018, sub umbrela OAR.
Întâlnirea s-a desfășurat joi, 1 martie 2018, începând cu ora 17.00, la clădirea Casino – Centrul de Cultură Urbană dn Parcul Central.
Evenimentul s-a dorit a fi o analiză multidisciplinară care să conducă la o deschidere a muzeelor către societatea civilă prin identificarea unor funcțiuni complementare relaționate cu dinamica actuală a orașului, menite să revitalizeze aceste instituții și să schițeze un circuit cultural turistic atractiv.
La această masă rotundă au fost invitați reprezentanți ai Consiliul Municipal Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj, Direcția Județeană de Cultură Cluj, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Universitatea Sapientia, Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Societatea Muzeului Ardelean, Asociaţia de Ocrotirea Monumentelor Istorice „Kelemen Lajos”, Asociația „Kós Károly” din Transilvania, Fundația „Sigismund Toduță”.
Discuțiile au fost pe alocuri tehnice, ale arhitectului Guttman și ale altor arhitecți prezenți sau pasionale, critice, cum e cazul intervenției pe care a avut-o arhitectul Vasile Mitrea. Nici reprezentanții muzeelor nu s-au lăsat mai prejos, cu intervenții diverse ca stil, Tudor Sălăgean, directorul Muzeul de Etnografie al Transilvaniei, George Cupcea, director adjunct Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei. O intervenție pragmatică a avut-o Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean. Una mai…sentimentală a avut-o Mihai Ghirghiaș, reprezentantul casei memoriale și fundației Sigismund Toduță.
Reprezentanții Muzeului de Artă Cluj au absentat.
Moderator a fost Ovidiu Câmpean, director în primăria Cluj.
Multe idei au fost dezbătute. Cert e că situația muzeelor clujene nu e cea mai bună. Unele sunt închise dar nu prea acceptă acest statut (MNIT), altele au probleme de spațiu (MNIT, Muzeul Farmaciei, Speologic), unele nu sunt prea atractive deși cifrele de public din ultimii ani s-au îmbunătățit șamd. Ideea de bază e că trebuie să facem muzeele mai atractive, mai deschise către public, să atragă energii, să fie vii, prezente în societate. Unele concluzii au fost chiar triste.
„Știți că publicul care vine la terasa în Piața Muzeului nu știe de ce se numește așa, că e muzeu la doi pași”, a spus directorul adjunct al MNIT, George Cupcea.
Ce nu a spus acesta e că imaginea muzeului e cum e și, mai ales, că publicul vine la distracție și relaxare în piață nu …la muzeu. Dezbaterea a fost cam dezlânată, fără un fir roșu. Se impune pe viitor un moderator cu experiență. S-au discutat prea multe aspecte tehnice, care țin de bucătăria internă a arhitecților, plictisitoare pentru nespecialiști.
Clujulcultural.ro a fost prezent la dezbatere și vă oferă extrase atractive din intervențiile unor participanți:
Tudor Sălăgean, director Muzeul Etnografic al Transilvaniei:
Trebuie să fim vii, să deschidem muzeele. În ce ne privește credem că Parcul Intergalatic Hoia va fi cel care va face diferența în Cluj, ne va pune pe harta lumii. Are o miză importantă și vom face totul să îl realizăm.
Arhitectul Vasile Mitrea:
Clujul are auturi mari, are tot, doar marea îi lipsește. Dar dăm dovadă de un management public prost si neurmărit în timp facem să pierdem din atuuri. Pe Cetățuie mi se pare o gafă ce s-a făcut. Primăria nu avea dreptul să intervină pentru că acolo avem obiect de patrimoniu de categoria A. Primăria a intrat și a împărțit diverse părți la factori interesați. Unita nu avea dreptul să dețină mai mult decat avea dreptul legal. De asemenea, versantul degradat de inundații, nu s-a făcut nimic cu el ce trebuie. S-au făcut cadouri din fondul funciar, s-a dat pe 49 de ani la diversi factori interesați, firme. Cetățuia trebuie conservată, așa cum am moștenit-o! Ea e cu 50 metri mai sus decît Piața Unirii, are o belvedere frumoasă. Aici era cel mai indicat să se facă Muzeul Arhitecturii. Noi pierdem această șansă să facem un muzeu. Noi avem ce pune pe masă, avem mărturii , art nouveau, baroc, medieval tot. Merită să avem la Cluj un Muzeu al arhitecturii din România. Dar acum acolo Primăria e lipsită de monedă de schimb. Ar trebui acum să plătească despagubiri la partea imobiliariară.
Gradina Feroviarilor, acesta nu e parc, are doar 5,5 hectare, este o grădină de mari dimensiuni. Aici ar fi locul ideal pentru iluzoriul Centru Cultural Transilvania. Nu se face nimic. E încă un atu pierdut. Oare de ce nu avem un muzeu al cinematografiei și fotografiei, pentru că avem persoane care s-au remarcat în domeniu? Întreb și eu…
Ștefan Teișanu, director Centrul Cultural Clujean (fostă Asociație Cluj 2021):
Misiunea CCC e să implementeze 12 proiecte, dar care să aibă impact economic nu doar cultural. Muzeele sunt ele însele spațiu public. În vest muzeele se deschide comunităților. Și muzeele noastre trebuie să facă asta. E bine ca Ordinul Arhitecților se deschide spre public. Acum curțile sunt închise, nu poți bea o cafea decât sunt expoziții.
Parcul Etnografiei Intergalatice, este unul care se construiește pe reputația Parcului Etnografic actual și încearcă să realizeze o atracție geografică si conceptuală. Parcul etnografic si Padurea Hoia, renumită pentru fenomenele stranii. Noi ne-am gîndit să extindem, să punem Clujul pe harta lumii, cu un parc de artă și tehnologie pe terenul Consiliului Județean, care e membru în CCC. In acest Parc al Tehnologiile Imaginare, Intergalactice, să poți să te plimbi, să vezi tot felul de spații, de tehnologii ale prezentului ș viitorului, pentru a transmite ce etnografii mai există în lume, unele trecute ( gen mayașii etc) altele viitoare. In doi ani vrem sa gandim tema de proiect, un proiect sustenabil. Apoi concursul de soluții, cum să arate parcul de artă și știință. Lucrăm la un model de business pentru acest muzeu, să fie monetizat nu subvenționat.
Dan Clinci, arhitect, OAR:
Noi suntem setați mental sa stăm cuminți în muzee, să nu cumva să atingem ceva, să nu putem mâna pe nimic.
Trebuie să facem ceva inovativ, o intrare inovativă în muzee, să le facem mult mai deschise.
George Cupcea, director adjunct, MNIT:
Noi la MNIT avem carențe în comunicare cu orașul Cluj, dar și din cauza unei mentalități greșite. Ideea falsă că suntem o enclavă, pentru că aparținem de Ministerul Culturii ca muzeu. E greșit. Nu e așa. Noi administrăm multe artefacte județene, locale foarte importante. Clujul are nevoie de MNIT și MNIT de Cluj. O altă idee greșită e că MNIT e inchis. Nu e decît expoziție de bază, în reamenajare, în rest MNIT a avut expoziții temporare și evenimente. De exemplu, Muzeul Farmaciei, care e parte din MNIT, funcționează bine, am reușit să semnăm un contract de închiriere bun cu proprietarii Casei Hintz în care funcționează Colecția de Istorie a Farmaciei. Dar acolo sunt probleme de structură, va trebui să intervenim serios și acum căutăm loc de depozitare pentru ce aveam acolo. Încă nu știm exact ce va fi acolo.Avem probleme de comunicare și cu autoritățile. Cu primăria nu am putut să ne vedem de un an jumătate, avem nevoie de ajutor de la primărie, pentru o soluție unitară. Avem foarte multe de oferit și e trist că nu putem. Ne dorim de la CJ o clădire care să poate fi revitalizată ca un laborator. Sunt condițiii inaceptabile unde lucră restauratorii, pe Calea Turzii. Avem semnale de deschidere de la managerii Consiliului Județean. Apoi, eu cred că integrarea muzeelor in spatiul urban trebuie sa se facă colectiv., cu un fel de bilet sau abonament colectiv. Să facem un consortiu, leadershipul muzeelor plus autoritati.
Mihai Ghirgiaș, Fundația Sigismund Toduță:
aș dori includerea casei memoriale Sigismund Toduță în cadrul zilelor clujului, într-un circuit cultural, turistic dar și al străzilor din jur, sub denumirea de Aleile Muzicienilor, pentru că sunt străzi cu denumirea unor mari muzicieni.
„Reprezentanții Muzeului de Artă Cluj au absentat”. Intr-o postare pe FB directorul muzeului a asigurat prezenta unui reprezentant. Dupa cum deja stim acest reprezentant in general nu poate fi deranjat cu fleacuri.