CORONAVIRUS. SONDAJ IRES. Accesul copiilor școlari la educația online

Închiderea școlilor a fost o decizie dureroasă, dar necesară. Urgența COVID – 19 este, în primul rând, o urgență medicală, iar încetinirea transmiterii noului coronavirus este prioritatea zero a tuturor statelor lumii, pe care nu o putem ignora. Deși nimic nu poate înlocui școala față-în-față, această „pauză mare” reprezintă totodată o perioadă cu mari provocări pentru toți actorii din educație, elevi, cadre didactice, părinți, legiuitori, dar și o oportunitate imensă pentru testarea și ajustarea de soluții și sisteme care ar putea să aducă școala românească de secol XIX în secolul XXI, acolo unde îi este locul. Deciziile luate de legiuitori, minister, inspectorate, școli influențează însă zi de zi viața și educația a 2.824.594 de elevi din România. Cum facem ca aceste decizii să nu se transforme în timp pierdut pentru educație? Cum facem ca aceste decizii să se dovedească a fi fost, peste ani, deciziile corecte?
Studiul pe care institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, cea mai mare companie de cercetare socială cu capital românesc, l-a realizat, în perioada 27 – 30 aprilie 2020, a urmărit să afle modul în care copiii din România au acces la educație online și la infrastructura necesară, dar a evaluat și modul în care părinții percep toate aceste schimbări și cum fac față acestor provocări. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.319 părinții cu copii între 0 și 19 ani, 1.060 dintre aceștia având cel puțin un copil înscris la școală.
Studiul a fost realizat în colaborare cu Fundația Viață și Lumină și FEPAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali, iar datele rezultate au fost analizate împreună cu experții celor două organizații și transpuse într-un policy paper pe care îl punem la dispoziția decidenților și tuturor celor interesați de politicile în domeniul educației din România.

✅ 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online.✅ 12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online.

✅ Peste un sfert dintre părinții care nu au un dispozitiv pentru fiecare copil pe care să îl poată utiliza pentru școala online nu ar plăti deloc ca să achiziționeze un astfel de echipament.

✅ Doar două treimi dintre părinți au declarat că, pe perioada stării de urgență, au fost organizate zilnic lecții online cu copiii lor.

✅ Doar jumătate dintre elevi au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada stării de urgență.

✅ Mai mult de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de stării de urgență făcând teme.

✅ Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice.

✅ Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile.

Acest studiu face parte din al șaptelea val al studiilor cu privire la percepțiile, atitudinile și comportamentele românilor pe durata crizei provocate de pandemia de COVID – 19.

CONTACTUL CU ȘCOALA PE DURATA STĂRII DE URGENȚĂ

Întrebați dacă, la momentul realizării studiului, copiii lor au acces la școală online, aproape toți părinții de elevi au răspuns afirmativ (91%). Termenul ”școala online” trebuie înțeles, în acest caz, ca fiind reprezentarea proprie a respondenților cu privire la acest concept.
Despre menținerea legăturii cu învățătorii/profesorii, aflăm că aceasta este prezentă, la nivel declarativ, în cazul a aproximativ șase din zece părinți, fie pentru situații ce țin de predare/învățare la distanță/online, fie pentru solicitat/trimis teme sau pentru discuții informale.
Aproape doi din zece părinți afirmă că ei nu au rămas în contact cu cadrele didactice în perioada în care cursurile au fost suspendate.
De cealaltă parte, doar 2% dintre copii par să nu fi rămas în legătură cu învățătorii/profesorii în această perioadă. Din relatările respondenților părinți, însă majoritatea elevilor păstrează un contact prin orele de predare/învățare derulate la distanță/online, iar în proporții puțin mai scăzute și în ceea ce privește solicitarea sau trimiterea de teme.
Chiar dacă nu prezintă diferențe majore între categoriile de răspuns, analizele statistice arată faptul că acei copii a căror părinți spun că nu au acces la școală online fac parte în mai mare măsură din rândul celor înscriși în clasele primare, care locuiesc în mediul rural și au rezidența în regiunea Moldova.
Tot copiii din clasele primare și cei din Moldova sunt cei despre care părinții spun în pondere mai mare decât ceilalți că nu au rămas în contact cu învățătorii/profesorii, însă de această dată, în mai mare măsură cei din mediul urban. Motivele invocate de părinți pentru absența unei legături între aceștia și cadrele didactice sunt diverse, printre care, cele mai des menționate fac referire la faptul că celălalt membru al cuplului gestionează această relație, că nu au timp/muncesc sau că ai lor copii se ocupă singuri de acest aspect; totodată, 8% dintre intervievați afirmă că nu au această posibilitate, ca urmare a lipsei tehnologiei; aceasta din urmă este și principala cauză pentru care elevii nu intră în legătură cu profesorii, urmată de vârsta mică a copiilor.

Canalele de comunicare cu școala
Dintre persoanele care spun că au rămas în legătură cu profesorii, în scopuri educative, cei mai mulți (93%) menționează că utilizează canale de comunicare precum e-mail, WhatsApp, Messenger, apoi, în ordinea mențiunilor, sunt cei care amintesc de soluții de comunicare și de învățare colaborativă online (ex. Meet, Skype, Zoom etc.) – 64%.

Platformele de învățare online
Platforme de învățare online precum Google classroom, Moodle, Microsoft Teams, Edmondo tind să fie folosite de către aproximativ jumătate dintre părinții de elevi, iar portalul promovat de Ministerul Educației și Cercetării (digital.educred.ro) apare menționat de către aproximativ o treime dintre cei chestionați. Această din urmă opțiune este folosită îndeosebi de către elevi care sunt la liceu și locuiesc în Moldova, în timp ce platformele de învățare online au o răspândire mai largă în categoria școlarilor de gimnaziu, cu rezidența în mediul urban. Soluțiile de comunicare precum Skype, Meet sau Zoom sunt folosite în ponderi mai ridicate de către copiii respondenților din Sud, București, Dobrogea și Moldova, care locuiesc în mediul urban și care sunt înscriși în clasele gimnaziale și liceale.

Teleșcoala
Dintre toți părinții de școlari, aproximativ jumătate spun că elevii au urmărit în această perioadă lecțiile televizate. În cazul elevilor de clasele a VIII-a și a XII-a, celor care aceste lecții televizate le sunt adresate, procentul crește la 72% (au făcut-o, în proporții mai mari, elevii de gimnaziu și cei care locuiesc în mediul urban).

Cât și cum au învățat copiii online în starea de urgență?

Aproximativ două treimi dintre respondenți spun că profesorii de la școală au realizat până acum, în perioada stării de urgență, activități de învățare online cu elevii, zilnic; aproximativ o cincime – spun că profesorii au realizat ore de două ori pe săptămână și aproximativ unul din zece – că profesorii au realizat ore o dată pe săptămână sau mai rar. Odată cu creșterea nivelului de educație al elevilor, scade proporția celor care declară că școlarii au realizat activități de învățare online zilnic.
Conform declarațiilor părinților intervievați, aproximativ un sfert dintre elevi petrec lucrând pentru rezolvarea temelor patru ore sau mai mult, aproximativ un sfert – trei ore, trei din zece – două ore și unul din zece – o oră sau mai puțin.
Pentru toate materiile aproximativ jumătate dintre copii au avut contact cu profesorii sau învățătorii; doar pentru unele materii – aproximativ patru din zece elevi, iar 8% dintre școlari nu au avut deloc contact cu elevii, conform spuselor părinților lor.

În cazul a opt din zece elevi care au rămas în legătură cu profesorii pe durata stării de urgență, activitățile s-au concentrat pe predare; în cazul a șapte din zece școlari – pe rezolvare de exerciții sau solicitare de exerciții sau discuții specifice materiei, iar în cazul a două treimi – rezolvare de exerciții în grup sau solicitare de rezolvare a unor exerciții individual.

Modalitățile de verificare a temelor sau activității elevilor sunt trimiterea de teme rezolvate prin diferite canale de comunicare, sub forma unui fișier (în nouă cazuri din zece), adunarea într-un portofoliu personal a temelor rezolvate și verificarea acestora ulterioară (în aproximativ opt cazuri din zece) și urmărirea intervențiilor în cadrul sesiunilor video online organizate de profesor/învățător (trei sferturi din cazuri).

Cât de mulțumiți sunt părinții de sprijinul pe care îl au copiii din partea profesorilor?

Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice, iar aproape două treimi cred că sprijinul este mult sau foarte mult. Părinții copiilor din învățământul primar consideră că aceștia primesc sprijin mult într-o măsură mai mare decât părinții elevilor de gimnaziu sau liceu, iar părinții care locuiesc în Transilvania/Banat declară în proporții mai mari că sprijinul este puțin, comparativ cu părinți care locuiesc în alte regiuni.

Proporția elevilor care iau meditații suplimentare în perioada stării de urgență, comparativ cu înainte de starea de urgență, a scăzut de la 30% la 8%. Dintre cei care iau meditații, în perioada stării de urgență, 13% menționează că acestea se desfășoară față în față.

Cât se implică părinții în activitățile de învățare ale elevilor?

Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile; puțin peste un sfert dintre părinți petrec aproximativ două ore pe zi, iar trei din zece părinți petrec o oră, mai puțin sau deloc ajutându-și copiii cu activitățile de învățare.

ACCESUL COPIILOR ȘCOLARI DIN ROMÂNIA LA INTERNET ȘI DISPOZITIVE PENTRU ȘCOALA ONLINE

93% dintre părinți spun că în gospodăria lor există acces la internet, în cele mai multe cazuri conexiunea fiind realizată prin intermediul unui abonament.
Șase din zece persoane care au internet în gospodărie se conectează (și) prin intermediul datelor mobile.
Conexiunea la internet este suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor/interacțiunilor online în cazul a 85% dintre părinții care au participat la cercetare. Alți 12% spun că tipul de conexiune nu suportă desfășurarea cursurilor online.
84% dintre școlarii ai căror părinți au răspuns la chestionar au televizor funcțional, 77% dintre ei au un telefon inteligent funcțional; aproximativ șapte din zece școlari au cameră web și microfon (inclusiv cele integrate în alte device-uri), aproximativ jumătate dintre ei au un laptop sau desktop funcțional și doar câte o treime au o tabletă sau o imprimantă; un eBook reader au la dispoziție doar 6% dintre elevi. Pe măsură ce înaintează în vârstă, procentul elevilor care au acces la desktop sau laptop crește, în schimb proporțiile celor care au acces la tabletă scade odată cu creșterea vârstei elevilor. La toate aceste dispozitive procentul celor care spun că au acces este mai mare în mediul urban și mai mic în Moldova, comparativ cu Transilvania, Banat, Sud, București și Dobrogea.
Dintre cei care nu au la dispoziție câte un dispozitiv pentru fiecare sau vreunul dintre copiii lor, între 26 și 31% spun că nu sunt dispuși să plătească pentru ca școlarii să aibă aceste device-uri. Pentru un desktop sau laptop, 16-18% dintre părinți ar fi dispuși să investească 1001-2000 lei, iar pentru o tabletă – 21% ar fi dispuși să plătească între 251 și 500 lei.

FIȘA TEHNICĂ A STUDIULUI

Volumul eșantionului: 1.319 părinți cu copii care au vârsta între 0 și 19 ani din care 1.060 părinți cu copii școlari (care au cel puțin un copil înscris la școală)*
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,5%
Perioada realizării anchetei: 27 – 30 aprilie 2020
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
* Respondenții au fost rugați să se refere la UN singur copil dintre școlari. Dacă ei au declarat că au un singur școlar, s-au referit la acesta. Dacă au declarat că au mai mulți școlari, s-au referit la unul singuri dintre ei, cel care și-a sărbătorit cel mai recent ziua de naștere.