Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), organizează, în perioada 5 – 18 mai 2018, expoziția intitulată „Restituiri”, în cadrul unui parteneriat educațional încheiat între Muzeul de Artă Cluj-Napoca și instituția de învățământ preuniversitar cu profil vocațional artistic.
Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 5 mai 2018, ora 11:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (P-ța Unirii nr. 30), în ambianța expoziției de bază a Galeriei Naționale.
În peisajul cultural și public al societăţii contemporane, instituţia muzeală îşi conturează cu o tot mai mare claritate rolul de mediu educaţional viu, dinamic, atractiv, în care procesul de învăţare este stimulat în mod eficient, facilitând asimilarea noilor cunoştinţe şi completarea informaţiilor primite de elevi în cadrul şcolii, prin intermediul contactului direct cu obiectele de patrimoniu. Mai mult ca niciodată, muzeul – loc, prin excelenţă, al tezaurării artefactelor memoriei colective și de transmitere a unor experiențe culturale de un referențial autentic -, se vede obligat să se dedice unei serioase introspecţii privind semnificaţia şi, implicit, rolul său funcțional în sânul comunităţii locale pe care o deserveşte. Forțat să se reinventeze, el tinde, într-un ritm vizibil accelerat, să îmbrățișeze ipostaza modernă, intens dezirabilă, de animator socio-cultural în sensul cel mai autentic al cuvântului, asigurând nemijlocit laturii instructiv-educative un rol deosebit de important atât în îndeplinirea misiunii, cât și în atingerea obiectivelor fundamentale asumate. În acest context, deopotrivă ofertant și provocator, educaţia muzeală, privită ca un instrument pedagogic alternativ, fiabil, complementar instrucției școlare curente, evidenţiază extraordinarul potenţial formator al operei de artă, capacitatea sa uimitoare de a stimula și rafina, deopotrivă, sensibilitatea şi intelectul. Înglobând diverse semnificații, generate de preferințele sau gusturile inerente unei anumite epoci istorice, obiectul muzeal asigură, astfel, o plajă largă de abordări interpretative, el pretându-se la multiple recitiri și recontextualizări ce pot deconspira sensuri noi și neașteptate.
Spațiul muzeal caută acum să se redefinească ca un spațiu al interacțiunii, unde analiza unei opere de artă, discuțiile, interpretarea și semnificațiile atribuite ei se reformulează mereu printr-o exprimare liberă, deloc rezervată sau reticentă la ideea improvizației sau a experimentului. Prin magnetismul său captivant, prin unicitatea și excepționalitatea sa, muzeul provoacă o mare varietate de impresii, senzaţii şi sugestii, capabile să transmită cunoştinţe şi noţiuni de un înalt nivel disciplinar şi cultural, cu o abilitate aproape magică de a surprinde şi stimula fantezia ingenioasă, dimensiunea onirică, memoria colectivă şi individuală, reflexia critică şi, nu în ultimul rând, gradul de încredere în imaginaţie şi în potenţialul imens al creativităţii. Dincolo de informaţia transmisă, scopul esenţial al tuturor activităţilor derulate de un muzeu este acela de a oferi publicului experienţe memorabile, de a-l implica într-o „aventură” culturală cu adevărat semnificativă, care-l transformă în generatorul propriului sens
Expoziția de față marchează finalul unui proiect de educație muzeală derulat de Muzeul de Artă Cluj-Napoca în parteneriat cu Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea”, demersul constând într-o serie de vizite ghidate interactive desfășurate în ambianța Galeriei Naționale, urmate de ateliere de creație, complementare curriculei școlare în vigoare pe linia specializării artistice „grafică de șevalet”. În cadrul proiectului, elevii claselor a X-a, a XI-a şi a XII-a au realizat o serie de studii plastice după lucrări de referinţă aflate în expunerea de bază a muzeului, semnate de Joseph Neuhauser, Henric Trenk, Aloisie Hora, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian etc, care fac dovada unui spirit creativ debordant, valorificând datele intrinseci lucrărilor ce au servit drept sursă inspirațională, generând noi conţinuturi artistice printr-o interpretare strict personală, intim legată de reacţiile afective declanşate pe fundalul „întâlnirii” cu opera de artă originală. Studiile plastice au fost integrate ambianței Galeriei Naționale, cu scopul de a ilustra finalitatea estetică a procesului creativ, lecturată acum în imediata vecinătate a reperelor vizuale-sursă.
Participă cu lucrări: Mirel Alb, Cristina Bandics, Tania Bărbuţă, Alexia Ciloci-Şerdean, Roxana Csucsak, Nicole Dobrican, Teodora Gavriluţ, Ştefania Iakab-Chirca, Gyöngyvér Kun, Răzvan Liţă, Oana Leia Morar, Karina Nechifor, Andrada Pap, Sorina Alexandra Petruş, Alexandra Pop, Sara Popuţ, Pavel Sigartău, Damian Sîrbu, Cristina Szasz, Diana Şinteuan.
Profesor coordonator: Maria Sârbu, Curator: Alexandra Sârbu, Muzeul de Artă Cluj-Napoca.