Scandalul retrocedării palatului Banffy, din centrul Clujului, cea mai importantă clădire din oraș, unei familii din Sibiu continuă. Palatul găzduiește Muzeul de Artă. Directorul muzeului, instalat în 2014, istoricul Lucian Nastasă Kovacs a ieșit cu o serie de noi acuzații.
”Să nu vă închipuiți că saga Palatului Bánffy s-a încheiat! Descendenții lui Nicolae Roșca își reglează mai departe mincinoasa ”moștenire”!
Va veni însă și vremea când vor plăti cu vârf și îndesat acest artificiu judiciar, așa cum au pățit-o și alții (inclusiv Iohannis)! Este un obicei al familiei să-și măsluiască biografiile.
La ceea ce vă spuneam altă dată documentat despre Nicolae Roșca (denunțat, printre altele, ca legionar), vă mai adaug acum doar câteva file din dosarul lui de „ilegalist” comunist (pe când umbla cu desaga plină de aur prin Cluj, fără ca Securitatea să știe de asta).
Și-a cumpărat declarațiile, pentru că orice căpătuială este binevenită! Și ca să vă reamintesc documentul pe temeiul căruia un „vechi ilegalist” a devenit proprietarul palatului unui grof, iată și testamentul validat de justiția română, care pune în buzunarul nu știu cui milioane de euro! Și să mai crezi în Justiția de aici!? Sau despre cum te poți îmbogăți în România cu praful de pe tobă!”, a scris directorul Muzeului de Artă din Cluj.
Nastasă a postat și o serie de documente.
Edificiul este o emblemă a barocului din Transilvania. Conţii Bánffy aveau deja aici în sec. al XVII-lea o casă. Ulterior s-au extins şi s-a constituit astfel un teren de mari proporţii. Pe acesta a fost ridicat, de către guvernatorul Bánffy Györg palatul la sfârşit de secol al XVIII-lea. A fost sediul guvernului Transilvaniei. Acum e Muzeul Naţional de Artă.
Muzeul, a cărei situație este complicată, a fost parțial retrocedat în 2014. Anunțul retrocedării a fost făcut în 2014, în cadrul unei vizite la Cluj, de fostul ministru al Culturii, acum decedat, Daniel Barbu:
„Palatul Bannfy a fost retrocedat. Am participat poate la un ultim vernisaj, sau cel puţin aşa am înţeles de la direcţiunea muzeului. Situaţia e dificilă. E vorba de o bijuterie arhitecturală. Îmi asum dacă proprietarii îl vor scoate vreodată la vânzare ca statul român să îşi exercite dreptul de preepmţiune, să cumpere clădirea. Voi discuta cu primul ministru. Vom încerca să găsim fonduri pentru Palatul Bannfy să îl cumpărăm. Din informaţiile mele, legea îi obligă pe proprietari ca 10 ani locaţia să fie încă Muzeu dar lucrurile nu sunt încă foarte clare. Problema e că imediat după intrarea în posesie, în 2014, noi, ca minister, nu mai putem să virăm bani”.
În octombrie 2023 a fost predat către moștenitorii care au câștigat – în urma unui proces controversat – dreptul de a deține două treimi din el.
Siteul Pressone, care a investigat cazul a rezumat:
- Palatul Bánffy găzduiește din 1956 Muzeul de Artă, dar în ultimii 25 de ani a fost miza unui lanț de procese, finalizate cu o spectaculoasă retrocedare în natură.
- Noii proprietari sunt oameni simpli dintr-un sat din județul Sibiu, care au convins instanța că Dénes Bánffy ar fi pierdut la cărți palatul în favoarea unui strămoș de-al lor.
- Actualul director al Muzeului de Artă, Lucian Năstasă-Kovacs, spune că juriștii Consiliului Județean nu au folosit toate probele disponibile pentru a proteja patrimoniul.
- Consiliul Județean s-a spălat pe mâini de acest eșec administrativ și a lăsat Muzeul de Artă să dispună singur de patrimoniul clădirii istorice, ridicate în perioada 1774-1785.
- În 2019, un colecționar de mobilă veche a găsit un pașaport cu numele Nicolae Roșca la Brașov, alături de documente despre tezaurul românesc de la Moscova. În acest caz, pretinsul negustor de cojoace din Mărginimea Sibiului este departe de a fi ceea ce au susținut rudele sale în fața judecătorilor
Întreaga investigație PRESSONE pe tema retrocedării o puteți citi AICI
Un articol interesant puteți citi pe Clujenii.ro AICI
