Ministrul Culturii, Natalia Intotero (foto), a afirmat, marți, după avizul favorabil al comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru bugetul instituției pe care o conduce, că ‘întotdeauna este loc de mai bine’, subliniind că toate proiectele ministerului sunt importante.
‘Întotdeauna este loc de mai bine. Ne vom strădui să avem o execuție bugetară foarte bună în primele luni ale anului pentru a putea solicita sume în plus prin rectificare bugetară’, a declarat ministrul.
Intotero consideră că toate proiectele ministerului sunt importante.
‘Toate sunt o prioritate. Nu pot să fac o distincție între un domeniu sau altul sau între o instituție sau altă instituție. Fiecare domeniu este la fel de important’, a spus Intotero.
Ea a arătat că prin decizia Ministerului Finanțelor a trebuit să renunțe la anumite finanțări.
‘Nu noi am renunțat, ci a fost decizia venită de la Ministerul Finanțelor. Desigur că astăzi, prin votul Parlamentului, dânșii puteau să suplimenteze sau să fie de acord cu această sumă. Așa cum am prezentat, bugetul este alocat pentru instituții, nu pentru proiecte’, a punctat Natalia Intotero.
Întrebată despre cererea adresată managerilor de muzee care sunt în subordinea Ministerului Culturii de a comunica informații despre sistemele de pază și securitate pentru protejarea bunurilor culturale mobile aflate în patrimoniul muzeului sau dacă au bunuri culturale mobile în afara țării, Intotero a precizat că ministerul urmează să inventarieze întregul patrimoniu.
‘Am primit aceste documente. Sunt consistente, ca să spun așa. (…) În ceea ce privește practicile de securitate, dânșii au avut acum o prezentare. Urmează ca noi să demarăm, de îndată, procedura de inventariere a întregului patrimoniu și alte aspecte care sunt necesare. Am avut deja o întâlnire cu o parte a angajaților a două muzee și voi continua acest proces’, a spus ministrul Intotero.
În acest context, Natalia Intotero a pledat pentru asigurarea pazei de către Jandarmerie. ‘Și la Ministerul Culturii nu avem pază de la jandarmi. Cred că aici ar trebui să fie o reglementare agreată de toate instituțiile și, din punctul meu de vedere, cred că nu doar pentru muzee, inclusiv pentru ministere, paza ar trebui să fie asigurată de jandarmi’, a subliniat ministrul.
Referitor la numirea unui manager interimar al Muzeului Național de Istorie al României, după expirarea preavizului lui Ernest Oberlander-Târnoveanu, Intotero a dat asigurări că acesta va fi o persoană care să îndeplinească toate condițiile.
‘Vom vedea la timpul respectiv. Încă nu s-a decis. Port discuții cu colegii și vă asigur că va fi o persoană care să fie agreată de colegi și în egală măsură să fie o persoană care să îndeplinească toate condițiile. Aceasta până la organizarea concursului’, a asigurat Natalia Intotero.
Comisiile reunite de cultură ale Parlamentului au avizat favorabil, marți, proiectul bugetului de stat pe 2025 pentru Ministerul Culturii.
S-au înregistrat 14 voturi – ‘pentru’ și șapte – ‘împotrivă’.
Proiectul Guvernului propune credite bugetare de 2.490.008.000 lei, în creștere cu 37,29% față de anul curent, și la creditele de angajament 1.404.761.000 lei, în scădere cu 1,16%.
Critici de la Turcan
Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a criticat pe pagina sa de facebook, noul buget alocat culturii. Critica vine și în contextul în care aceasta a fost ținta acuzațiilor politice în scandalul expoziției organizate de Muzeul Național de Istorie a României în Olanda, fără hotărâre de guvern, așa cum prevedea legea la acel moment.
Raluca Turcan subliniază că bugetul scade cu 1,16% față de mandatul său, adică de la 1,42 miliarde lei în 2024 la 1,40 miliarde lei în 2025. Raportat la PIB, bugetul pentru cultură ajunge astfel la 0,07%. Totuși, fostul ministru nu precizează că în 2024 execuția bugetară a fost de 1 miliard din 1.42 de milioarde disponibile, adică ministerul pe care l-a condus nu a cheltuit toți banii pe care i-a avut la dispoziție.
“Teatrele, muzeele, operele și toate instituțiile Ministerului Culturii vor avea bani mai puțini: -6,15% la credite bugetare și -14,78% la credite de angajament.
– Cheltuielile de capital scad dramatic, cu -83%, deși exact aici este nevoie de cele mai mari investiții pentru instituțiile de cultură.
– Industria cinematografică este lovită puternic – de la 123 milioane lei în 2024, ajunge la doar 50 milioane lei, mult sub necesarul de 192 milioane de lei credite bugetare și 273 milioane credite de angajament!
– Evenimentele culturale, proiectele deja începute și finanțarea programelor existente riscă sa fie sever afectate.
În bugetul Ministerului Culturii:
- investiția programelor cu finanțare rambursabilă este diminuată cu 70 milioane de lei la credite bugetare (necesar 100 milioane de lei, alocat 30 de milioane de lei) ceea ce face ca finanțarea lucrărilor de proiectare și execuție la: Muzeul National de Istorie al României, Teatrul Național Marin Sorescu – Craiova, Vila Ion C. Brătianu – București, Muzeul Brătianu Ștefănești – Argeș, Teatrul Național și Opera din Cluj, Muzeul Revoluției din Timișoara sa fie puternic afectată. Sunt în implementare trei acorduri cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru reabilitarea infrastructurii culturale din România, cu termene stricte, iar creditele bugetare aprobate sunt mult sub ceea ce este necesar pentru plata contractelor în derulare.
În concluzie, mai puțini bani, poate mai puțină cultură și, cu siguranță, mai multă indiferență. Dacă cineva se întreabă cât valorează cultura în România, răspunsul este clar: exact 0,07% din PIB!”, a scris Raluca Turcan.
