Szep Iuliu a fost reconfirmat în funcția de director al Operei Maghiare de Stat, din Cluj Napoca, cu toate că este declarat colaborator al Securității. Directorul Operei Maghiare de Stat din Cluj a fost informatorul Securității.
Directorul Operei a declarat public că a vorbit cu președintele UDMR, Kelemen Hunor, dar și cu ministrul Culturii, tot de la UDMR, care i-ar fi spus că decizia instanței, definitivă, nu îi afectează cariera. El a dat concurs pentru această poziție, fiind susținut de liderii UDMR, scriu cei de la Culturaladubă.ro.
Szep a fost și o vreme îndelungată vicepreședintele UDMR.
Informatorul Suciu
Curtea de Apel București a stabilit definitiv, prin hotărârea din 11 februarie 2013, că Iuliu Szép a avut calitatea de colaborator al Securității, în urma unei acțiuni formulate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Decizia se bazează pe analiza directă a notelor informative existente în dosar și pe efectele concrete ale acestora asupra persoanelor vizate.
Potrivit instanței, Szép a colaborat cu Securitatea în perioada 1973–1979, sub numele conspirativ „Suciu”, furnizând informații despre colegi din mediul universitar și cultural, informații considerate relevante de organele de securitate ale regimului comunist.
Conținutul delațiunilor reținute de instanță
În motivarea hotărârii, judecătorii fac referire explicită la mai multe note informative. Una dintre acestea o vizează pe studenta K.E.S., despre care informatorul relata că „activează în cadrul cultului baptist și nu face un secret din aceasta”.
Ca urmare a acestor informații, Securitatea a dispus încadrarea informativă a respectivei persoane, pentru a se stabili dacă desfășoară activități religioase considerate indezirabile sau dacă încearcă să influențeze alți colegi.
Instanța reține inclusiv detalii din notele informative, precum observații asupra corespondenței personale a studentei, descrise ca fiind „presărate cu expresii religioase”, aspecte considerate relevante de Securitate pentru conturarea unui profil de risc. Szep s-ar fi prefăcut că doarme și și-a observat colega în timp ce aceasta le scria părinților o scrisoare ”plină cu referințe biblice”.
Alte delatiuni analizate se referă la studenți care făceau comparații între situația social-economică din România și cea din statele occidentale, scoțând în evidență nivelul de trai superior din afara țării.
Într-un caz concret, instanța arată că informațiile furnizate au stat la baza avizării negative a unui student care urma să participe la un turneu artistic în Italia, Franța și Belgia, fiind astfel afectat dreptul la libera circulație.
Judecătorii mai notează relatări despre discuții politice, opinii considerate ostile regimului și sugestii privind racolarea altor persoane, toate acestea fiind apreciate ca elemente ale unei activități de colaborare efective.
A negat orice colaborare
În cursul procesului, Szep a încercat să susțină că a fost racolat împotriva voinței lui. Acesta le-a spus judecătorior că avea o atitudine critică față de regimul comunist, ajungând chiar să fie urmărit informativ. Instanța a respins aceste apărări ca fiind nerelevante din punct de vedere juridic.
”Simplul fapt că au fost furnizate informații către Securitate, prin note și relatări consemnate, care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, este suficient pentru îndeplinirea condițiilor legale”, se arată în sentință.
Judecătorii precizează explicit că existența unui dosar de urmărire informativă ulterior, deschis în perioada 1982–1989 sub numele „Oratorul”, nu anulează și nu șterge activitatea de colaborare anterioară, această perioadă fiind considerată irelevantă pentru obiectul cauzei.
