Cartea nu este doar un produs cultural, ci o punte de limbă, identitate și apartenență europeană între România și Republica Moldova, a declarat miercuri președintele Nicușor Dan, la deschiderea Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău.
Mesajul a fost prezentat de către Cătălina Galer, consilier de stat în Departamentul Administrație, Politici Publice și Societate Civilă.
Evenimentul de la Chișinău se desfășoară sub Înaltul Patronaj al președinților României și Republicii Moldova.
‘Continuăm o tradiție de dialog și de susținere a cărții în limba română pe ambele maluri ale Prutului, de recunoaștere a culturii ca factor de unitate, de solidaritate, de dezvoltare, de afirmare a aspirațiilor noastre comune, democratice și europene’, a arătat șeful statului român.
El face referire, în mesaj, la prietenia dintre cele două țări vecine.
‘În contextul relațiilor privilegiate pe care România și Republica Moldova le cultivă, cartea nu rămâne doar un produs cultural, ci devine o punte de limbă, identitate și apartenență europeană. Sper ca dialogurile, întâlnirile și dezbaterile găzduite de Bookfest Chișinău să ofere o adevărată agora, în care să ne împărtășim ideile, aspirațiile și proiectele de viitor’, a transmis președintele.
Nicușor Dan mai afirmă că, grație cărții, ‘ne regăsim și putem dialoga în libertate, ne împărtășim ideile și înțelegem dincolo de cortina de fier a ideologiei, a războiului, a prejudecăților, a manipulării’.
‘Adeseori, în istorie, cărțile au fost cenzurate, interzise, chiar arse de dictatori care au recurs, în schimb, la opresiune, violență și crimă. Ne amintim de anii dictaturii comuniste, în care a scrie sau a citi o carte reprezenta un risc. În prezent, avem libertatea să citim și să luăm cărțile ca aliați în cunoașterea și afirmarea adevărului. Trebuie să avem încredere în cărți, să căutăm lumina spiritului lor, care ne poate reda luciditatea și discernământul’, a adăugat șeful statului.
Potrivit acestuia, cărțile ne oferă acces la speranță, frumusețe și adevăr, ‘ne ghidează să descoperim istoria, să înțelegem conflictele care ne-au marcat trecutul recent, să ajungem la esența valorilor umane care au susținut rezistența multor generații în fața totalitarismelor’.
