Comisia Națională a Bibliotecilor a solicitat sâmbătă factorilor decidenți să trateze bibliotecile ca ‘infrastructură critică de interes public’ și să elaboreze o strategie naționale de redresare a acestora, cu alocări bugetare consistente, măsuri de reformare a cadrului legislativ, investiții în digitalizare și politici eficiente de resurse umane.
‘Bibliotecile sunt instituții fundamentale într-o societate democratică, garantând accesul liber la informație, susținerea educației, promovarea cercetării și dezvoltarea culturală a comunităților. În ciuda acestui rol esențial, sistemul național de biblioteci din România a cunoscut în perioada 2020-2023 un regres alarmant, marcat de scăderea numărului de biblioteci, degradarea fondurilor documentare, inegalități structurale majore între mediul urban și rural și deficiențe sistemice în ceea ce privește digitalizarea, resursele umane și guvernanța. Conform datelor oficiale, numărul total al bibliotecilor a scăzut de la 8.829 în anul 2020 la 8.263 în 2023, ceea ce reprezintă o pierdere de 566 de biblioteci în doar patru ani. Cele mai afectate au fost bibliotecile publice, în special cele comunale, care au pierdut 171 de unități. Închiderea acestor biblioteci a avut loc în numeroase cazuri fără justificare legală, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 334/2002, care interzice desființarea bibliotecilor publice fără desființarea unității administrativ-teritoriale aferente’, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES de Comisia Națională a Bibliotecilor.
Potrivit sursei citate, această practică nu doar că subminează respectarea legii, dar afectează direct dreptul constituțional la cultură al cetățenilor, mai ales în zonele unde biblioteca este singura instituție culturală existentă.
‘Închiderea bibliotecilor implică pierderi ireversibile în patrimoniul documentar și în memoria culturală locală, afectând capacitatea comunităților de a accesa resurse educaționale, de a conserva istoria locală și de a participa activ la viața culturală. Această realitate amplifică inegalitățile sociale și culturale, în special în mediul rural, unde dispariția bibliotecilor echivalează cu pierderea unui spațiu vital pentru educația continuă, socializare și incluziune comunitară’, spune comunicatul.
Comisia Națională a Bibliotecilor atrage atenția și asupra degradării fondului de carte, arătând că în 2023 colecțiile bibliotecilor însumau 153,3 milioane de volume, în scădere față de anul anterior, iar ritmul de înnoire este deosebit de lent.
‘Disparitățile între urban și rural sunt accentuate. Deși majoritatea bibliotecilor (60,6%) sunt situate în mediul rural, acestea dispun de doar 21,8% din fondul de carte. În același timp, 73% dintre utilizatorii activi provin din mediul urban. Aceeași disproporție se regăsește în achizițiile anuale de volume și în frecvența utilizării serviciilor. În multe cazuri, bibliotecile rurale există doar formal, fără să ofere efectiv acces la informații relevante sau servicii de calitate. Accesul inegal la resurse digitale agravează și mai mult această situație. Colecțiile electronice sunt concentrate în bibliotecile universitare, în timp ce bibliotecile publice și specializate din mediul rural au avut în medie sub un titlu digital nou achiziționat în 2023. (…) Resursele umane reprezintă un alt punct critic. La finalul anului 2023, peste 52% din angajații din biblioteci aveau între 50 și 64 de ani, iar doar 0,7% aveau sub 25 de ani’, susțin semnatarii comunicatului.
Ei spun că în pofida tuturor acestor dificultăți sistemul a înregistrat o ușoară creștere în 2023 a numărului de utilizatori activi și a volumelor împrumutate, dar fără reforme structurale și investiții strategice aceste evoluții pozitive riscă să fie doar temporare și insuficiente pentru a opri degradarea generală.
‘Comisia Națională a Bibliotecilor lansează un apel ferm către factorii decidenți: bibliotecile trebuie tratate ca infrastructură critică de interes public. Este esențială elaborarea unei strategii naționale de redresare, cu alocări bugetare consistente, măsuri de reformare a cadrului legislativ, investiții în digitalizare și politici eficiente de resurse umane’, se mai spune în comunicat.
