Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu adâncă tristețe încetarea din viață a scriitorului Radu Țuculescu, după o lungă bătălie cu o boala incurabilă.
Pe 5 aprilie 2025 urma să aibă lansarea cărții „Povestirile mamei bătrâne. Satul de la marginea lumii”. Aceasta va fi lansată in memoriam pe 12 aprilie, la Târgul de Carte „Gaudeamus”.
Omul care m-a învățat să iubesc și mai tare teatrul.
Omul care mă certa mereu să citesc mai mult.
Omul care mă ajuta să scriu mai bine.
Am vorbit acum câteva zile și plănuiam lansarea ta de carte. „Nu mă interesează cum va fi lansarea, doar să fii tu acolo”, mi-ai zis.
Și-acum vor rămâne atâtea povești nespuse și pahare de vin nebăute.
Îți mulțumesc că mi-ai fost prieten, confident, profesor, mângâiere, timp de mai bine de un deceniu.
Clujul și România au pierdut unul dintre cei mai mari scriitori ai tuturor timpurilor. Dacă încă nu ați citit ceva scris de Radu Țuculescu, acum e momentul. Fiindcă nimic nu-i plăcea mai mult decât să scrie.”, a reacționat scriitoarea Bianca Tămaș, prietena apropiata a prozatorului.
„Ieri curierul ne-a adus ultimul roman al lui Radu Țuculescu: „Gudrun”. L-am așezat, în așteptarea lecturii, peste noua ediție din „Mierla neagră”, pe care-am coprefațat-o.
Astăzi aflu, cutremurat, că Radu Țuculescu nu mai este. Pe 1 ianuarie împlinise 76 de ani…
A fost unul dintre cei mai înzestrați prozatori români contemporani, optzecist de școală echinoxistă, artist polimorf (a fost și un muzician înzestrat, și un teatrolog avizat, și un gastronom redutabil) cu o gamă de registre uluitor de diversă; autorul a peste douăzeci de cărți (nici una dintre ele slabă!) și a cîtorva volume de excelență, în frunte cu romanele „Povestirile mameibătrîne” (capodopera lui), „Mierla neagră” și mai vechile „Umbra penei de gîscă” sau „Degetele lui Marsias.”
În ultimii ani (după cum s-a putut vedea și pe fb) și-a petrecut o parte a vieții prin spitale. Întotdeauna însă cu o bună-dispoziție contaminantă, cu un tonus psihic incredibil…
Am pierdut nu doar un scriitor rafinat de prim-plan, ci și un om bun, un prieten generos și cald.
Dumnezeu să-l odihnească.”, a scris si criticul literar Paul Cernat.
Despre Radu Țuculescu (1 ianuarie 1949, Târgu Mureș- 25 martie 2025, Cluj-Napoca)
Romancier, dramaturg, traducător din limba germană. Nepotul pictorului Ion Țuculescu și tatăl prozatorului Răzvan Țuculescu. A copilărit în Reghin, unde urmează primele clase la Școala Germană (1956-1963). Liceul de Muzică din Târgu Mureș (secția maghiară), apoi Liceul de Muzică din Cluj (1964-1968), după care urmează Academia de Muzică ”Gh. Dima” din Cluj-Napoca, secția vioară (1968-1972). Între 1967 și 1974 conduce Cercul de teatru și pantomimă „Atelier”. După 1990 și-a continuat activitatea teatrală, participând și la festivaluri naționale și internaționale (Franța, Italia, Rusia, Maroc, Canada, Ungaria, Germania, Cipru, Olanda, Cehia etc.). După terminarea facultății este redactor la Radio Cluj (1972-1985), iar după desființarea studioului de radio, din ordinul lui Ceaușescu, devine violonist la Filarmonica de Stat din Cluj-Napoca (1985-1989), apoi este (din 1990 până în prezent) redactor și realizator la TVR Cluj. A debutat cu poezii în revista Steaua (1966), debutul publicistic având loc în Amfiteatru (1967), cu articolul Despre teatrul studențesc. Colaborează la Viața Studențească, Amfiteatru, Echinox, Napoca Universitară, Vatra, Tribuna etc. A realizat filme (reportaje) pentru televiziune în Belgia, Tunisia, Egipt, Spania, Portugalia, Austria etc. A beneficiat de mai multe burse de creație la Paris, Basel, Viena sau Berna. A inițiat colecția „Scriitori elvețieni de expresie germană” a Bibliotecii revistei Familia din Oradea, în cadrul căreia a tradus zece volume de versuri și proză, și a realizat prima antologie de proză scurtă contemporană elvețiană de expresie germană din România (1997). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator ASPRO și al Societății Oamenilor de Cultură și Știință Bihor. Numeroase traduceri din literatura elvețiană contemporană de expresie germană și austriacă contemporană. Romanele sale au fost traduse în Germania, Franța, Italia, Austria, Ungaria, Serbia, Cehia, Israel, iar piesele de teatru în cehă, maghiară, italiană, franceză, ebraică, engleză. Din 2008 piesele sale au intrat în repertoriul permanent al teatrului Orfeusdin Praga fiind astfel cel mai jucat dramaturg român contemporan în Cehia.
Volume: Portocale și cascadori (proză scurtă, Editura Dacia, 1978); Grădina suspendată (proză scurtă, Editura Albatros, 1981); Vânzătorul de aripi (roman, Editura Dacia, 1982); Ora păianjenului(roman, Editura Albatros, 1984); Degetele lui Marsias (roman, Editura Dacia, 1985); Portrete în mișcare (proză scurtă, Editura Albatros, 1986); Umbra penei de gâscă (roman, Editura Dacia 1991); Cuptorul cu microunde (proză scurtă, Editura Dacia, 1995); Aventuri în anticameră (jurnale, Editura Paralela 45, 2001); Liften (proză scurtă, Zalaegerszeg-Ungaria, 1996, trad. Szlafkay Attila); Ce dracu se întâmplă cu trenul acesta? (teatru, Editura Eikon, 2004); Teatrul transilvan la începutul mileniului III (cronici dramatice, Editura Tribuna, 2004); Povestirile mameibătrâne (roman, Editura Cartea Românească, 2006); Der Mikrowellenherd (der Roman Eines Plattenbaus in zehn Aufzugen) – Editura Lehner – Viena, 2008 traducere Zorin Diaconescu); Antologia Dilingo (zece prozatori români contemporani) (Editura Noran, Budapesta, 2008); Stalin cu sapa-nainte (roman, Editura Cartea Românească, 2009)[3]; Bravul nostru Micsa – trei piese de teatru ( Editura Eikon, 2010); Romanul erectil – publicistica (Editura Limes, 2010); Femeile insomniacului (roman, ed. Cartea Românească, 2012); Mere-vieille racontait (Gingko Edition, Paris 2012, trad. Dominique Ilea); Stalin con la zappa in spalla – Aracne editrice, 2013, trad. Danilo De Salazar; Mierla neagră, roman (Ed. Cartea Românească, 2015); Prica Staramajke (Ed Sezam-Belgrad, 2015); Staromama vypravi (Ed Dauphin, Praga, 2015); A mi derek Miksank!-szinmuvek (Ed Garabontzia, Tg.Mures); Antologie de literatura elvetiana de expresie germana, 2 volume (Traducere și prezentare, ed, Biblioteca revistei Familia, 2015); Stalin, mit dem Spaten voran! Mitteldeutscher Verlag, Halle (Saale) 2018.; Măcelăria Kennedy (roman, 2017); Uscătoria de partid (proză scurtă, 2019); Crima de pe podul Garibaldi (roman, 2022); Trei în dormitor, o piesă de teatru și alte povestiri scurte (Shlosha be mita ahat) ebraică, Ed Iton77, Tel Aviv, 2019; Luna gheboasă – Romanul unui bloc în unsprezece secvențe, Ediția a doua revăzută și adăugită, Ed pentru artă și literatură, București, 2023. Literatură pentru copii: Ina și ariciul Pit – aventuri în aparatul de fotografiat al bunicului (vol. I-II, Ed. Corint, 2017) si Uimitoarele peripeții ale liliacului Vico în Mirabelia (Ed. Polirom Junior, 2022) etc.
Odihnească-se în pace!
