Joi, după-amiază, pe 24 martie, 82 de persoane au ales să-și petreacă timpul împreună, cu scopul de a afla mai multe răspunsuri despre CREIERUL nostru, despre lucruri mai puțin cunoscute legate de MOTIVAȚIA NOSTRĂ, despre OBICEIURILE noastre, despre MODUL în care învățam fiecare dintre noi, zi de zi, despre neuroplascitatea MEMORIEI noastre, despre antrenamentul mental și emoțional care poate face diferența.
Întâlnirea s-a realizat prin proiectul ”ATELIERUL DE ÎNVĂȚARE”, la un webinar organizat de INCEPTUS Romania și susținut de Dorin Boabeș, cofondatorul renumitului podcast ”Mind Architect” (mindarchitect.ro), podcast despre neuroștiința aplicată în viața de zi cu zi, cu peste 900.000 de ascultători, care are actual- 6 sezoane și 4 episoade.
Ceea ce a făcut interesantă această întâlnire, au fost exemplele și poveștile spuse de Dorin Boabeș, adaptările la viața noastră zilnică, indiferent de job, expertiză, mediul academic din care provenim, sau stilul de viață personală.
De exemplu am putut afla despre Memoria noastră că este puternic împletită cu sfera Emoțiilor nostre, prin ceea ce poartă ”Amprenta Emoțională”. Cu cât emoțiile noastre sunt mai puternice, mai intens legate de ceva, acestea ”pun o amprentă emoțională pe creierul nostru. Un exemplu plastic în acest sens este descris în romanul lui Marcel Proust, ”În căutarea timpului pierdut”, de unde si expresia „efectul magdalen al lui Proust”-Protagonistul se pregătește să guste o magdalenă (prăjitură brioșă/chec) ”proaspăt coaptă” și afirmă: ”Când decideți să o scăldați în paharul de ceai fierbinte și să-l puneți în gură, senzațiile percepute vă transportă direct în amintirile din prima copilărie.” Romanul este format din mai mult de 3.000 de pagini în care sunt povestite evenimentele pe care protagonistul le amintește ca urmare a acestei situații. Probabil datorită acestei amprente ne amintim foarte bine ”șorțul mamei” de acum 20 de ani și nu prea ce a purtat ieri colegul la job, tot aceste amprente emoționale pot să joace un rol foarte important în ceea ce ne dorim să învățam, că este vorba de un hobby, precum ”cățâratul și drumețiile pe munte” sau ”Masteratul de scriere creativă”…. Cu toate aceste amprente memoria noastră funcționează similar unui proces de ”construcție/reconstrucție” a unui PUZZLE, Mintea noastră construiește/”face rost de” piesele lipsă, convingându-ne ulterior că aceste detalii construite aparțin realității, chiar dacă ele sunt false (de ex.: Există o posibilitate de 70% de inducere cu succes a unei amintiri false privind comiterea unei crime care nu a avut loc niciodată).
Ceea ce este destul de important de știut, de către noi toți, este că învățarea și retenția este cu atât mai eficientă, pe termen mai lung și mai calitativă, cu cât IMPLICAREA NOSTRĂ PERSONALĂ (fizică și cognitivă) este mai mare de exemplu, ”PREDĂM și noi la rândul nostru altora, materialul învățat”, retenția informațiilor este de 90%, la cealaltă extremă a implicării se află ”participarea la o prelegere” sau ”cititul” cu o retenție de 5%, 10% a informațiilor.
Câteva sfaturi practice pentru a ne ajuta învățarea au fost expuse în timpul prezentării, printre care:
1) Anularea cât mai multor elemente care ne pot deturna atenția (ex: telefon, mailuri, etc);
2) Oamenii nu pot face multitasking, putem doar să alternăm între sarcini. Când ne concentrăm pe 2 sarcini care necesită atenția, creierul alternează între ele. Schimbarea între sarcini reduce la scăderea
performanței și conduce la efectuarea greșelilor. Multitasking-ul este stresant și cauzează
oboseală psihică și deterioriează dispoziția și luarea deciziilor. Doar 3% din populație pot face multitasking (supertaskers).
2) Dacă avem peste 25 de ani să încearcăm reprize intense de câte 30-60 minute de studiu, urmate de pauze și relaxare.
3) Apoi repetiția bate intensitatea, de ex.: repetarea. x: 30 minute de practică zilnică sunt mai valoroase decat 2-3 zile complete lunar;
4) ERORILE, greșelile sunt extrem de valoroase, pentru că produc cocktailul neurochimic și activarile cerebrale necesare pentru învățare. Când nu greșim, nu învățăm;
5) Punerea în practică ce se studiază, de ex.: experimente în care să se testeze practic ce s-a înțeles în teorie, angajarea în discuții pe teme /subiecte despre care înveți, petrecerea timpului cu oameni care au obiective / preocupări de dezvoltare similare. (ex: cluburi, grupuri online, etc);
6) Cel mai important pas pentru consolidarea memoriei este somnul. În timpul somnului, creierul nostru revizitează experiențele de peste zi cu o viteză de 20 de ori mai mare și face transferuri din memoria de lucru, în memoria pe termen lung. Asigurarea unui cel puțin 8 ore pe noapte. A dormi sub 6 ore / noapte are același effect asupra atenției ”cu a conduce beat”.
Iar legat de MOTIVAȚIA noastră, practic baza PIRAMIDEI ÎNVĂȚARII, am aflat că suntem motivați de 4 PROVOCĂRI în viață:
1) Să fim în siguranță (SAFETY);
2) Să navighăm ierarhii sociale (STATUS);
3) Să comunicăm sexual (PROCREERE),
4) Părăsirea ”cuibului”, de a ne descura pe cont propriu, Independența (SELF-RESILIANCE)
