Istoricul clujean Cosmin. C. Rusu a publicat pe pagina sa de facebook o fotografie cu un document foarte important pentru istoria Clujului.
E vorba despre Diploma de fondare a primei instituții de învățământ superior a Clujului.
”În 12 mai 1581, la Vilna (Vilnius, Lituania), Báthory István/Ştefan Báthory emitea Diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit (Academia Claudiopolitana Societatis Jesu), prima instituție de învățământ superior a Clujului.
Intenția fostului Principe al Transilvaniei devenit Rege al Poloniei era ca academia să fie o instituţie similară universităţilor epocii, oferind cursuri de gramatică, retorică, filosofie, teologie și posibilitatea studiului limbilor latină, ebraică şi greacă. Limba de predare a academiei a fost latina. Instituția urma să confere titlurile universitare de baccalaureus, magister şi doctor. Primul rector al academiei a fost filologul polonez Jakub Wujek, fost prim rector al Academiei din Vilnius.„, a scris istoricul clujean.
Cu acordul Suveranului Pontif, Academia este organizată și condusă de Ordinul Iezuit, iar în 1583 Papa îi asociază și un seminar pentru pregătirea preoților.
Academia Claudiopolitana va evolua sinuos – cu întreruperi și reluări ale activității, după modelul celor mai multe universități ale acelor vremuri -, în Universitas Claudiopolitana, celor două facultăți originale adăugându-li-se dreptul (1774) și medicina (1775/1776). Confirmarea imperială din partea Curții de la Viena, după 1698, a statutului de universitate stabilit prin Diploma fondatoare regală (1581) îi crește prestigiul și anvergura, iar din 1753 devine o universitate imperială, cu predare în latină și germană, nemaifiind una strict catolică/ iezuită. Spre exemplu, susținerea doctoratelor era publică, după modelul universităților din Viena și Praga, între anii 1725 și 1752 fiind înscriși 231 de doctoranzi.
După 1786, Universitas Claudiopolitana este transformată într-o instituție de învățământ superior fără rang universitar (cu rang semiuniversitar – putea face pregătire la nivel de filosofie și/sau la nivelul titlurilor de baccalaureus/magister, dar nu doctor), din care vor rămâne ulterior Academia de Drept din Cluj (refondată în 1863) și Institutul Medico-Chirurgical (după 1850). Aceste două instituții de învățământ superior semiuniversitar vor fi înglobate în 1872 în noua Universitate Maghiară din Cluj, transformată la rândul ei în 1919 în Universitatea Românească din Cluj. În perioada comunistă, Universitatea Bolyai, derivată din universitatea maghiară, și universitatea V. Babeș, derivată din universitatea românească, vor fi reunite în 1959 în Universitatea Babeș-Bolyai (UBB). Acum este cea mai mare universitatea românească.
