Scriitoarea clujeancă Doina Cetea îşi lansează noul volum, miercuri, 10 decembrie, ora 12.00. Voievodul Gelu. O poveste, apărut la editurile Eikon/Şcoala Ardeleană va fi prezentat de rectorul UBB, academicianul Ioan-Aurel Pop şi de scriitorul Ovidiu Pecican.
Moderator este preşedintele US Cluj, criticul Irina Petraş.
S-a discutat mult în istoriografie despre chestiunea cetăţii de reşedinţă a lui Gelou, sugerată de cronică (n.a. Cronica lui Anonymus) prin expresia castrum suum. Singurul indiciu dat de cronicar era râul Someş, în sensul că cetatea era situată lângă Someş. Evident, mai întâi s-a făcut o asociere între numele lui Gelou şi cel al satului Gilău sau Gelău, situat nu departe de Cluj, iar apropierea, cum se va vedea, era pe deplin justificată. Numai că investigaţiile nu au dus, deocamdată, la descoperirea în hotarul Gilăului a vreunei cetăţi din acea vreme. Pe de altă parte, din cronică nu reiese că Gelou a fost ucis la cetatea sa, ci în drum spre aceasta, lângă râul Căpuş, adică tocmai acolo unde se află localitatea Gelău (Gilău). Probabil că topo-nimicul în chestiune nu este legat de vreo cetate existentă în epocă, ci, pur şi simplu, de locul unde a murit Gelou. Dacă Gilăul este legat de acest fapt istoric şi dacă drumul lui Gelou pornise de la râul Almaş, se poate presupune că acel castrum suum era la Cluj-Mănăştur. Spre o asemenea concluzie ar conduce realitatea geografică. Totuşi, cele mai multe opţiuni din ultimele decenii înclină să identifice acel „castru” de lângă Someş cu cetatea Dăbâca, situată cam la 10 km. vest de vărsarea râului Lona în Someşul Mic. Numele de Dăbâca este de origine slavă şi vine de la termenul „dlubocu”, însemnând înfundătură sau adâncitură. Prima pomenire documentară a cetăţii este în legătură cu o luptă a oştirii maghiare cu pecenegii. Lupta a avut loc nu departe de Dăbâca, la Chiraleş, în 1068, explică istoricul Ioan-Aurel Pop.
