Raport oficial al UE. De ce a pierdut Clujul titlul de Capitală Culturală Europeană 2021

Clio

Comisia de 12 experți ai Uniunii Europene a definitivat și făcut public raportul privind desemnarea Capitalei Culturale Europene 2021, care a revenit Timișoarei.

E esențial să menționăm că decizia finală care a înclinat balanța în favoarea Timișoarei a luat-o, conform raportului dat publicității, chiar șeful comisiei, Steven Green, după două ture de balotaj!

Documentul explică de ce Clujul, Baia Mare și Bucureștiul au pierdut și Timișoara a câștigat! Raportul este unul tehnic, în limbajul tipic UE.

Juriul a analizat 6 aspecte ale fiecărei aplicațiiicontribuția la strategia culturală de lungă durată, dimensiunea europeană, conținutul cultural și artistic, capacitatea de a livra rezultate, impactul și managementul.

Asociația 2021-Cluj Capitală Europeană  a mizat în aplicație pe  trei scopuri ale proiectului:  reducerea segregării comunitatilor, Clujul lider european în arte și cultură și dezvoltare bazată pe artă.
Aplicația Clujului a fost criticată pentru că strategia culturală aprobată de Consiliul Local nu s-a extins pe perioada de după încheierea anului în care capitala europeană ar fi fost Clujul. O altă observație adusă aplicației este că membrii comisiei nu au fost convinși că ideile din proiect se conectează suficient la dezvoltarea urbană.
De asemenea, experții scriu în raport că proiectele Clujului, „East of West”, „Servus”  și „Re-signifying Europe” ar fi fost posibile ancore puternice ale aplicației dar la selecția finală nu au mai fost convinși că apelul la valori europene a fost suficient de evidențiat în aplicație pe cât ar fi dorit ei. Timișoara la acest capitol a fost mult mai bine pregătită.
servus-cluj
Comisia mai adaugă în raport că aplicația Clujului nu a avut o viziune artistică consistentă în ceea ce privește proiectele sociale și de business, focusul artistic a aplicației a fost prea axat pe înființarea Centrului European de Artă Contemporană, lucru care a părut prea puțin convingător. La selecția finală de la București, au scris experții, a devenit clar că este o strânsă legătură între scena de film potențială din Cluj și Centrul European de Artă Contemporană, iar această miză nu a convins experții să acorde titul Clujului.
„Strategia de dezvoltare a publicului a fost conturată, dar nu este pe deplin, așa cum s-ar fi așteptat, în această etapă. Panelul a fost neclar cu privire la intențiile de dezvoltare a publicului instituțiilor și festivalurilor culturale existente (dincolo de programele de formare), care sunt lideri în dezvoltarea publicului.”, a mai explicat comisia.
Un alt capitol unde Clujul a clacat a fost problematica segregării sociale. Deși programul artistic al aplicației a fost considerat bun, nu s-a putut argumenta suficient de convingător rezolvarea problemelor de segrerare socială.
Experții au apreciat la aplicația Timișoarei legătura clară dintre programul artistic și posibilitățile de dezvoltare urbană. De asemenea, impactul pozitiv de durată în domeniul social, cultural și economic evidențiate în aplicație a convins juriul UE că Timișoara e mai potrivită să i se acorde acest titlul. A fost apreciat și buna legătură transfrontalieră cu țările din jur, din proximitate ( vezi legătura cu NoviSad, declarata si ea capitala culturală n.r.)
Ei au criticat Timișoara faptul că nu e foarte clar cum se vor rezolva problemele culturale, sociale si economice din regiune prin proiectele transfrontaliere prezentate în aplicație.
„Săptămâna viitoare vom face o analiza si o vom publica, miercuri sau joi”, a comentat Florin Moroșanu, președinte Asociția Cluj 2021 pentru clujulcultural.ro
Raportul oficial poate fi citit AICI

14 thoughts on “Raport oficial al UE. De ce a pierdut Clujul titlul de Capitală Culturală Europeană 2021

  1. Un oraş care din inerenţă şi xenofobie nu susţine cauza plăcuţelor multilingve, nu poate avea pretenţii să devină capitală culturală. Sărumâna.

    1. Un obsedat de placute? Terminati cu prostiile, clar ,s-a dat un verdict la judecatorie: conform legi nu aveti procentul de populatie care sa justifice placutele bilingve, asa ca mai scutiti-ne . Sunteti ca o placa sticata, acelasi si acelasi pasaj. Gasiti alceva ca asta deja s-a invechit

    2. Plăcuţele multilingve sunt obligatorii, prin lege, doar acolo unde o minoritate reprezintă cel puţin 20% din populaţia respectivei localităţi, ceea ce în cazul Clujului nu este vorba.

    3. Placutele multilingve intr-un oras sunt un indicator foarte puternic, care arata ca in orasul respectiv etniile nu reusesc sa invete limba majoritatii, nu reusesc sa se puna de acord cu privire la o singura denumire; Deci nu exista integrare multiculturala in respectiva comunitate !! Acceptand placute multilingve mai aratam inca o data lumii ca la Cluj, noi, comunitatea locala, am esuat in proiectul comun multicultural. Nu ajunge ne ajunge ca in Cluj exista scoli segregate pe criterii etnice, ca in Africa de Sud in perioada Apartheidului? Ne mai trebuie sa punem placute bilingve ca sa aratam Lumii cat suntem de imbecili !?!?!?

      1. Placutele sunt gaselinta udmr-ului si purtam aceasta discutie inutila tot din cauza lor. Cu toate astea, nu aratam nimic lumii decat ca romanii nu stiu ce inseamna stat de drept. Nu exista nici intr-un stat puternic placute si nici nu ar trebui sa existe. Daca esti cetatean al unui stat, ai obligatia sa inveti limba oficiala acelui stat. In momentul in care stii limba nu mai ai nevoie de placute. E atat de simplu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *