Pe 9 mai s-au împlinit 126 de ani de la nașterea lui Lucian Blaga, “cea mai complexă personalitate din cultura românească a secolului XX”, după cum îl consideră specialistul în istoria filosofiei românești, universitarul clujean Marta Petreu, autorul celui mai recent studiu consacrat autorului apărut la o editură din Iași.
Fotografii cu blocul-casă în care a locuit după război Lucian Blaga, pe strada Măcinului nr. 20 au fost publicate de internautul Mariana Itu, o pasionată de istoria Clujului.
”Erau apartamente proprietate personală. Dorli Blaga, fata poetului, a moştenit apartamentul de la etajul doi”, a scris un alt internaut. Blaga a locuit într-un apartament în aceast bloc-casă între anii 1946-1961, în cartierul Andrei Mureșanu, unul select în Cluj.
Când a revenit la Cluj de la studii din Viena, Blaga a locuit pe str. Moților, la fratele soției, Caius Brediceanu, apoi și pe str. Avram Iancu.
Marele poet, filozof, dramaturg, eseist, jurnalist, profesor universitar, academician (1936) și diplomat s-a stins din viață la Cluj, fiind înmormântat în satul natal Lancrăm (,,sat de lacrimi fără leac”), lângă Sebeș, chiar în data zilei sale de naștere 9 mai (cu 3 zile înainte de a împlini vârsta de 66 de ani). Blaga a fost fiu de preot (tatăl Isidor Blaga), și a urmat cursurile Facultăților de Teologie din Sibiu si Oradea (1914-1916), filosofia și biologia la Viena (1916-1920), obtinand titlul de doctor in filosofie.
Lucian Blaga, membru al Academiei din 1936, a ost nominalizat la Premiul Nobel pentru literatură în 1956, dar guvernul comunist a trimis ambasadori în Suedia, protestând împotriva nominalizării. Blaga a ratat Nobelul. Mulți ani opera sa a fost cenzurată, el fiind considerat dușman al regimului comunist.
”Am umblat mulţi ani în această casă, colega mea de clasă şi prietena mea locuind în apartamentul de la etajul întâi, iar familia Blaga la etajul doi. Făceam şi chefuri acolo cu colegii de liceu, pentru că erau apartamente mari, cu mai multe camere. Întotdeauna aveam grijă să nu facem gălăgie, deoarece doamna Blaga şi Dorli erau foarte sensibile.
Mai târziu, am avut colegi, prieteni şi prietene care-l cunoşteau foarte bine pe Lucian Blaga, încă din tinerețe, sau erau chiar rude, aşa că am auzit de multe ori povestea vieții lui. A fost recunoscut şi apreciat ca poet şi filozof, ca diplomat şi profesor universitar, dar, ca urmare a turnării sale de către propriul său asistent, a fost dat afară din universitate. A fost ajutat de prieteni. Ion Muşlea, directorul Bibliotecii Centrale Universitare i-a oferit un post de bibliotecar, readucându-l în universul său favorit, al cărților.
Ironia sorții a făcut ca un alt bun prieten şi vecin de cartier, minunatul nostru profesor de română, Traian Marcu, să ne predea despre Blaga şi Goga în ultimul an de liceu, deşi nu figurau în manual, dar li se ridicase interdicția … Numai că Blaga era deja printre aştri ..”, își amintește Adriana Herța.
Un interviu proaspăt despre Blaga puteți AICI
Un reportaj despre Blaga AICI
La doua străzi distanta ,tot în cartierul Andrei Muresanu , se întâlnea cu verișorul său, compozitorul Augustin Bena, în gradina sa , unde cautau inspirație.