Academia Română a marcat marţi, printr-o sesiune festivă, împlinirea a trei decenii de la înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST), prilej cu care, directorul instituţiei, dr. Florin Abraham, a remarcat că, în prezent, cercetarea fundamentală, în special, cea umanistă, este marginalizată şi subfinanţată.
„Ne aflăm într-o perioadă în care, în numele eficienţei economice şi a legăturii cu producţia de bunuri materiale, cercetarea fundamentală, în special, cea umanistă (…) este marginalizată şi subfinanţată. Spun acest lucru din perspectiva activităţii ca director. Se exprimă uneori opinia că în secolul XXI nu mai avem nevoie de istoriografie. Profit de această ocazie pentru a contrazice public o astfel de aserţiune, deoarece, în opinia mea cel puţin, dar nu numai a mea, cred, istoriografia este un instrument esenţial al cunoaşterii unor probleme ale prezentului”, a spus Abraham.
Directorul INST a explicat că motivaţiile şi dimensiunea ideologic-propagandistică a războiului din Ucraina nu pot fi înţelese dacă nu sunt investigate istoria celui de-al Doilea Război Mondial şi cea a Uniunii Sovietice.
„La fel solidaritatea lumii occidentale cu Ucraina din prezent este inspirată de argumentul pe care englezii şi mai apoi americanii s-au angajat în războiul împotriva lui Hitler. În plus, o integrare europeană reuşită se poate realiza nu prin abandonarea identităţii naţionale, ci prin întărirea ei. În fapt, întreaga noastră istorie modernă a fost orientată spre legăturile statornice şi cât mai puternice cu Occidentul. Cunoaşterea trecutului este, astăzi, o precondiţie a unui viitor de succes. Personal nu cunosc niciun exemplu al unei naţiuni puternice şi prospere care şi-a abandonat cunoaşterea fostului trecut. Este vorba inclusiv de asumarea greşelilor trecutului, iar acest lucru nu se poate realiza dacă cercetarea istoriografică este marginalizată şi subfinanţată”, a arătat el.
În opinia acestuia, institutul are vocaţia de a deveni un centru de cercetare a istoriei contemporane a României în secolul XX, „moştenirea totalitarismului a fost grea şi dureroasă, însă, în noul război rece, adică în perioada în care ne aflăm acum, ideologiile totalitare nu mai sunt atât de proeminente precum în secolul XX din perspectivă ideologică, dar mecanismele de exercitare a puterii sunt inspirate din dictaturile veacului trecut”.
Florin Abraham a anunţat că, începând din acest an, institutul va acorda Premiul Radu Ciuceanu şi Premiul Octavian Roske pentru lucrări istorice de mare valoare ale unor autori români.
Au mai rostit alocuţiuni dr. Andrei Alexandru, secretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care a accentuat asupra importanţei dezvoltării cercetării umaniste, la fel de vitală ca şi aceea care are în vedere producţia de bunuri materiale, fostul preşedinte Emil Constantinescu, dr. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie din Chişinău, prof. univ. Ioan Scurtu, istoric, dr. Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române, într-un mesaj transmis celor prezenţi, Dinu Zamfirescu, fost deţinut politic, care au omagiat personalitatea fondatorilor institutului, fostul deţinut politic şi arheolog Radu Ciuceanu şi profesorul Octavian Roske.
În acest context, profesorul Ioan Scurtu a propus ca numele institutului să poarte numele lui Radu Ciuceanu, Florin Abraham precizând că decizia nu aparţine instituţiei pe care o conduce.
Secretarul ştiinţific al INST, dr. Ana-Maria Cătănuş, a trecut în revistă proiectele instituţiei.
Un mesaj din partea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a citit pr. prof. univ. dr. Bogdan Tătaru-Cazaban, iar Episcopul greco-catolic de Bucureşti, Mihai Frăţilă, s-a adresat, de asemenea, celor prezenţi la sesiune.
Amfitrionul evenimentului, desfăşurat în aula prestigiosului for, acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, a prezentat o sinteză a activităţii de cercetare a Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, precizând că acesta este „în mâini bune”.
***
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului – INST a fost fondat în 13 aprilie 1993 de fostul deţinut politic şi arheolog Radu Ciuceanu şi de profesorul Octavian Roske, fiind cel mai vechi centru de cercetare din România destinat studierii totalitarismului şi autoritarismului. Misiunea institutului o reprezintă cercetarea formelor şi manifestărilor totalitarismului (fascism şi comunism) şi post-totalitarismului în România şi în lume, a istoriei Războiului Rece, precum şi studiul formelor de autoritarism din perioada interbelică până în istoria recentă.
INST este alcătuit din departamentul de cercetare, compartimentul editorial, biblioteca, arhiva fotografică şi un compartiment financiar-administrativ. Din 2007, în cadrul INST funcţionează Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu”, iar din anul 2022 Centrul de Studiu al Ideologiilor Totalitare „Hannah Arendt”.
Principalul proiect de cercetare al institutului este „România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist”, care este dezvoltat pe mai multe secţiuni: represiune, rezistenţă anticomunistă, istoria statului şi a Partidului Comunist Român. Alături de acesta, INST desfăşoară proiecte de cercetare privind fascismul şi comunismul din perioada interbelică, studiul Războiului Rece, cercetând deopotrivă Gulagul şi Holocaustul.
Institutul încurajează dialogul ştiinţific la nivel european şi afirmarea unei culturi comune a memoriei europene şi este implicat în organizarea de manifestări ştiinţifice în parteneriat cu structuri internaţionale reprezentative.
