Semnatarul textului este cel care a înfiinţat Asociaţia pentru Înfrumuseţarea oraşului Sibiu.
El a semnat pe blogul personal un text excelent despre tipul acesta de intervenţii:
„Știrea tristă, venită zilele acestea de la Cluj (fără Napoca), a decorațiilor și elementelor de sculptură monumentală ce au fost înlăturate abuziv, ne arată de fapt starea de fapt și percepția acestei societăți asupra culturii și patrimoniului național.
Pur și simplu nu se dau doi bani de patrimoniul nostru național și pe cultura noastră. Aici nu mai este vorba doar de vina unei administrații, nu este vorba doar de o legislație precară aici este vorba de cum ne raportăm noi la acest capitol, care cel puțin pe hârtie este esențial în dezvoltarea societății românești.
Să nu ne mirăm de ce cad monumentele din România sau sunt prost restaurate. Să nu ne mirăm de ce se fură artefacte. Să nu ne mirăm de ce intelectualii şi artiştii din România sunt plătiţi ca ultimulmăturător. Să nu ne mirăm de ce majoritatea muzeelor din ţară suntînchise sau sunt învechite. Să nu ne mirăm de ce siturile arheologice sunt răscolite fără nici o grijă”, scrie Răzvan Pop.
Ministrul Vlad Alexandrescu a criticat şi el modul de intervenire pe aceste clădiri. În replică, primarul Emil Boc i-a răspuns dur lui Alexandrescu! Redăm cele două declaraţii mai jos:
„M-am informat în legătură cu situația intervențiilor asupra clădirilor din centrul istoric al orașului Cluj-Napoca. În ultimele zile primăria și ISU au organizat o serie de acțiuni de înlăturare a unor fragmente din fațadele clădirilor identificate ca fiind un pericol public. Potrivit informațiilor primite de la Primăria Municipiului Cluj-Napoca și de la Direcția Județeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cluj acțiunea este o intervenție de urgență în categoria celor reversibile pentru care a fost obținut avizul Direcției. Intervenția se realizează cu condiția extragerii elementelor decorative în vederea reutilizării lor în cadrul unor proiecte ulterioare de restaurare.
Până în acest moment nu a fost însă recuperat niciun element din fațade. Primăria Cluj-Napoca ne-a asigurat că se fotografiază zonele în care se intervine. În cadrul ultimei ședinței a Comisiei Tehnice de Urbanism a Primăriei, organism consultativ, a fost prezentată lista de clădiri asupra cărora se dorește intervenția, iar Comisia și-a prezentat opoziția față de demers, neprimind o documentație corespunzătoare. Avizul Direcției a fost unul în regim de urgență, ceea ce a făcut ca acțiunea să nu fie prezentată în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice și a avut la bază un raport minimal de expertiză tehnică. Menționez că se intervine atât asupra monumentelor de grupa B (valoare locală) aflate în competența de avizare a Direcției Județene, cât și a celor de grupa A (valoare națională) pentru care este necesar avizul Ministerului Culturii. Până în acest moment nu ni s-a solicitat avizul, motiv pentru care am solicitat primăriei oprirea intervenției pe respectivele clădiri.
Intervențiile sunt urmărite de către un inginer angajat de către primărie, care nu este atestat de către ministerul Culturii și de către arhitectul Direcției Județene de Cultură.
Îmi exprim îngrijorarea față de faptul de slaba reprezentare a specialiștilor din domeniu implicați în acțiunea primăriei, considerând necesară organizarea unor echipe multidisciplinare pentru recuperarea tuturor elementelor valoroase. Am solicitat în această dimineață Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și Direcției Județene de Cultură o serie de documente care fundamentează intervenția și rapoarte privind aceasta.
Intervenţie ISU Cluj-(c) pagina oficiala de facebook Emil Boc
În acest moment, problema schimbărilor legislative care să asigure conservarea și restaurarea clădirilor istorice care prezintă un pericol se află în atenția Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și a Ministerului Cuturii.
Fac apel la cetățenii orașului Cluj-Napoca să ne informeze asupra situației și să ne trimită fotografii ale intervențiilor, menționând adresa acestora”, a scris Alexandrescu pe pagina sa de facebook.
“Înțeleg dacă interveneam la Catedrala Romano-Catolică sau la Catedrala Ortodoxă, să fie nevoie să trimitem dosare la București pentru a primi avizul Ministerului Culturii. Dar așa, dacă o țiglă cade pe un om, nu putem sta după o procedură birocratică. Ministerul Culturii și ministrul Culturii probabil nu au auzit de principiul descentralizării și subsidiarității. Potrivit acestuia, autoritatea locală cea mai apropiată de cetățean trebuie să intervină în caz de urgență sau pericol, cum e cazul cu imobilele din Cluj.
Noi vom continua să îndepărtăm țiglele sau elementele de fațadă care pun în pericol viața trecătorilor în cazul tuturor celor 17 imobile pentru care avem autorizații. Mai există 26 de alte clădiri care comportă aceleași riscuri. Dacă ministrul Culturii vrea să trimitem dosarele la București ca să ne dea personal avizul atunci le vom trimite și îl așteptăm pe el să dea țigla jos. Să sperăm că până ne vine avizul nu se întâmplă o mare nenorocire”, a mai spus edilul pentru siteul generalist Actual de Cluj.ro
Se acopera de o droaie de hartii, eliberate de acceasi nestiutori. Ce valoreaza aceste hartii, doar acopera niste nelegiuiri premeditate. Cu buna stiinta actioneaza pentru nimicirea istoriei, culturii, trecutului si implicit a viitorului acestui oras
primaria ar trebui sa gaseasca solutii de renovare, nu sa distruga patrimoniul
Se acopera de o droaie de hartii, eliberate de acceasi nestiutori. Ce valoreaza aceste hartii, doar acopera niste nelegiuiri premeditate. Cu buna stiinta actioneaza pentru nimicirea istoriei, culturii, trecutului si implicit a viitorului acestui oras