Noi precizări venite pe adresa redacţiei în scandalul de la Fabrica de Pensule. De data aceasta, după un prim comunicat redat de clujulcultural.ro în integralitate, venit din partea Federaţiei Fabrica de Pensule, acest ONG revine cu noi precizări în războiul contra Federaţiei Galeriştilor şi Artiştilor din Fabrica de Pensule, organism juridic care a înregistrat în octombrie 2015 marca şi logoul Fabricii de Pensule la OSIM şi OHIM.
Războiul pare tot mai dur între cele două entităţi care îşi împart fabrica.
Articolele publicate prompt pe acest subiect le puteţi citi AICI şi AICI
Clujulcultural.ro e deschisă spre ambele tabere, nu ia partea nici uneia şi publică in extenso poziţiile „forţelor beligerante”, cu speranţa că nu se va ajunge, totuşi, în Justiţie, spre binele tuturor artiştilor şi asociaţiilor din Fabrică.
Redăm comunicatul FFP:
Salutăm apariția a două enități noi în Fabrica de Pensule. Denunțăm însă asumarea de către acestea, pe ascuns, a proprietății numelui ”Fabrica de Pensule”, pe care nu o reprezintă. Deși vorbesc public despre deschiderea pentru o utilizare comună a numelui, într-o notificare oficială adresată Federației Fabrica de Pensule – prima entitate juridică fondată cu acest nume în anul 2009 și care în continuare reprezintă majoritatea artiștilor și entităților din Fabrică – inițiatorii FGAFP formulează condiții cu privire la utilizarea numelui. Pun condiții și cu privire la tipul de activitate pe care Federația FDP să îl deruleze, de exemplu pretinzând exclusivitate asupra activităților din zona artelor vizuale, și evită constant să răspundă la întrebarea cum intenționează să se raporteze la galeriile și artiștii vizuali care refuză să fie asociați cu structurile create de aceștia.
Modelul de distribuție a resurselor
Pentru a putea funcționa, orice organizație are nevoie de resurse. Veniturile Federației Fabrica de Pensule provin din finanțări nerambursabile și din valorificarea în cadrul unor licitații caritabile a unor lucrări de artă donate de către artiști cu acest scop.
Principiul de bază al funcționării Federației Fabrica de Pensule a fost de la început acela că orice cooperare între mai mulți membri sau orice proiect inițiat de membrii comunității poate fi reprezentat în mod formal de federație – în parteneriate, finanțări, colaborări.
În cazul proiectelor de finanțare, veniturile sunt cheltuite exclusiv pentru activitățile specifice ale proiectului, așadar nu putem vorbi despre o distribuire a fondurilor între membrii FDP. Dacă este vorba despre un proiect de educație culturală, resursele sunt cheltuite pentru organizarea cursurilor, iar beneficiarii sunt copiii sau adulții participanți. Putem vorbi doar de participarea diferențiată a membrilor în organziarea acestor activități, lucru firesc dat fiind faptul că nu toți artiștii sau producătorii din FDP au interes în același tip de activități.
Finanțarea din partea Primăriei Cluj-Napoca este utilizată pentru a susține o serie de activități ale tuturor colegilor din Fabrică, fondurile fiind folosite pentru a acoperi o parte din cheltuielile cu chiria și utilitățile spațiilor de creație din fabrică și alte cheltuieli comune. Cei care se plâng de lipsa de transparență a FFDP au beneficiat de aceste fonduri în exact aceeași măsură ca orice alt membru al comunității, în fiecare an de când există o finanțare de la bugetul local.
Între sursele cele mai importante de venituri pentru comunitate au fost cele două licitații care au avut loc la Paris în 2012 și 2013, în cadrul cărora lucrări donate de artiști din Fabrică și alți artiști prieteni ai Fabricii au fost vândute, banii fiind direcționați spre Federația Fabrica de Pensule. Intenția acestor licitații a fost exact aceea de a sprijini proiecte comune, artiștii tineri și o serie de cheltuieli (ex. salariile persoanelor angajate pentru gestionarea activității curente a Fabricii) care nu pot fi susținute din finanțări publice. Fondurile din aceste licitații sunt de 94.250 EUR (2012) și 232.900 EUR (2013) și au fost distribuite conform unei proceduri de comun agreate și îndelung discutate în comunitatea Fabricii. O parte din aceste fonduri acoperă încă administrarea Fabricii, iar alta a fost alocată sub formă de burse și sponsorizări, Galeria Sabot și Spațiu Intact fiind printre cei care au beneficiat de cele mai mari sume dintre toți, respectiv 15.330 EUR și 10.650 EUR.
Despre transparență
Comunitatea a fost informată despre proiectele ce urmau a fi depuse spre finanțare de Federație, atât pe grupul de e-mail al comunității, cât și în ședințe și comunicări directe. Afirmația că membrii nu au avut acces la documentele finanțărilor derulate de Federație este falsă. În repetate rânduri i-am invitat pe colegii noștri să vină la biroul FFDP să consulte dosarele proiectelor sau ale activităților administrative. Mai mult, în fiecare an a existat cel puțin o adunare generală destinată raportării activității pe anul precedent, în care au fost prezentate proiectele derulate, sumele atrase, sumele cheltuite și bugetul estimativ pentru anul respectiv, propuneri pentru viitor etc.
Exemple de proiecte finanțate din fonduri nerabursabile
Este important de precizat că în România nu există niciun mecanism de finanțare pentru funcționarea generală a unei organizații independente. Există doar finanțare pentru proiecte, adică pentru un set de activități specifice, încadrate într-o perioadă de timp, care contribuie la realizarea obiectivului sau a priorităților pe care finanțatorul le definește.
Proiectele pentru care Federația a solicitat finanțare au fost gândite fie ca inițiative ale mai multor membri, fie ca proiecte umbrelă pentru întreaga comunitate.
Proiectele umbrelă prezintă mai multe activități artistice din Fabrică într-un context comun. De exemplu, în seria de evenimente ”Trei Schimburi” au loc, în același timp, în diferite spații ale Fabricii, mai multe expoziții pentru a oferi publicului un program variat, coerent și pentru a da ocazia artiștilor de a-și deschide atelierele pentru public. Un astfel de proiect este ”Fabrica de artă contemporană”, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național în 2012, care a constat în organizarea mai multor expoziții, inclusiv în Galeria Sabot, Galeria Baril, Spațiu
Intact (Galeriile Sabot și Bazis fiind parteneri formali în organizarea proiectului). Resursele atrase acoperă o parte din cheltuielile de realizare a activităților din proiect și activitățile de management, raportare și comunicare ale proiectului. Nici o finanțare nu acoperă în totalitate cheltuielile pentru activități.
Proiectul finanțat de mecanismul financiar al Spațiului Economic European
Proiectul ”Hotspot.art” finanțat de EEA Grants, funcționează pe același principiu. Proiectul include activități deschise tuturor membrilor care vor să se implice – de genul ”Trei Schimburi” – și activități specifice derulate de artiști, curatori sau organizații membre.
Dosarul proiectului cu toate anexele a fost pus la dispoziție spre consultare. Există comunicări în scris cu Asociația Sabot în acest sens, comunicări în care a fost agreat momentul consultării. A fost opțiunea Dariei Dumitrescu de a veni însoțită de un avocat, colegele noastre aflând de prezența avocatului la fața locului, deci nu poate fi invocat faptul că această consultare a fost obținută doar ”cu avocatul”.
Această consultare a fost precedată de o plângere adresată de Fundația Intact și Asociația Bazis unității din Ministerul Culturii care gestionează aceste fonduri. Inconsistența și neadevărul tuturor celor zece puncte ale scrisorii acestora, prin care acuzau diverse probleme legate de proiect, au fost dovedite cu documente scrise către Unitatea de Management a Proiectului.
Despre acuzațiile privind utilizarea Fabricii de Pensule în scopuri politice
Acuzațiile cu privire la utilizarea Fabricii de Pensule în scopuri politice nu sunt fundamentate, atât timp cât implicarea într-o serie de inițiative cetățenești a domnului Szakáts István, președinte al Federației Fabrica de Pensule din 2015, este făcută în nume propriu. Implicarea sa în cauze incluzând Parcul Feroviarilor, Pata Rât și Roșia Montană a început cu mulți ani în urmă, în cazul unora dintre campanii chiar de dinaintea înființării Fabricii de Pensule, în 2009. Angajarea sa civică este cunoscută de comunitatea Fabricii de Pensule, care a ales să îl voteze ca membru în Consiliul Director timp de cinci ani.
Precizări despre funcționarea Federației Fabricii de Pensule
Federația Fabrica de Pensule este o organizație neguvernamentală și non-profit, ceea ce înseamnă că nici una dintre activitățile sale nu poate genera profit, toate veniturile fiind cheltuite pe activități care fac obiectul de activitate al acesteia. Mai simplu spus, toate
fondurile atrase sunt cheltuite pentru activități culturale. Nu este nimic nefiresc în faptul că veniturile dintr-un an sunt mai mari decât cheltuielile, ținând cont de faptul că sumele care apar ca excedent în bilanțul la 31 decembrie sunt angajate în activități în următorul an calendaristic.
Membrii Consiliului Director al Federației Fabrica de Pensule au propriile organizații și proiecte, care reprezintă componenta esențială a activității noastre profesionale. Contribuția noastră la coordonarea activității Fabricii este făcută în timpul liber al fiecăruia și în mod exclusiv voluntar. Mai mult, organizațiile noastre au existat și au derulat cu succes proiecte internaționale cu mult înainte de a fonda Fabrica de Pensule, de aceea e greu de înțeles argumentul conform căruia oricare dintre noi ar fi folosit portofoliul galeriilor Sabot, Intact și Bazis pentru a-și crea un nume. Contribuția fiecărui membru la renumele Fabricii nu se poate cuantifica în acest fel și nu poate constitui un motiv pentru confiscarea simbolică a valorii și identității acesteia.
Ideile care au dat formă acestui spațiu de creație, și care acum merită reafirmate, se bazează în primul rând pe o pluralitate a vocilor distincte din interiorul său și pe întărirea cadrului în care discursurile critice se pot manifesta și pot intra în dialog cu o comunitate, atât a orașului și a publicului în general, cât și a lucrătorilor culturali. Atenția noastră se va îndrepta în continuare spre construirea pe termen lung a unui spațiu de gândire și de acțiune independent, care să sprijine producția artistică vizuală, performativă și curatorială în spiritul interdisciplinarității și al colaborării, nu al competiției sau al ierarhiilor.
Membrii Consiliului Director al Federației Fabrica de Pensule
Nu putem accepta monopolizarea abuzivă a numelui Fabrica de Pensule
Salutăm apariția a două enități noi în Fabrica de Pensule. Denunțăm însă asumarea de către acestea, pe ascuns, a proprietății numelui ”Fabrica de Pensule”, pe care nu o reprezintă. Deși vorbesc public despre deschiderea pentru o utilizare comună a numelui, într-o notificare oficială adresată Federației Fabrica de Pensule – prima entitate juridică fondată cu acest nume în anul 2009 și care în continuare reprezintă majoritatea artiștilor și entităților din Fabrică – inițiatorii FGAFP formulează condiții cu privire la utilizarea numelui. Pun condiții și cu privire la tipul de activitate pe care Federația FDP să îl deruleze, de exemplu pretinzând exclusivitate asupra activităților din zona artelor vizuale, și evită constant să răspundă la întrebarea cum intenționează să se raporteze la galeriile și artiștii vizuali care refuză să fie asociați cu structurile create de aceștia.
Modelul de distribuție a resurselor
Pentru a putea funcționa, orice organizație are nevoie de resurse. Veniturile Federației Fabrica de Pensule provin din finanțări nerambursabile și din valorificarea în cadrul unor licitații caritabile a unor lucrări de artă donate de către artiști cu acest scop.
Principiul de bază al funcționării Federației Fabrica de Pensule a fost de la început acela că orice cooperare între mai mulți membri sau orice proiect inițiat de membrii comunității poate fi reprezentat în mod formal de federație – în parteneriate, finanțări, colaborări.
În cazul proiectelor de finanțare, veniturile sunt cheltuite exclusiv pentru activitățile specifice ale proiectului, așadar nu putem vorbi despre o distribuire a fondurilor între membrii FDP. Dacă este vorba despre un proiect de educație culturală, resursele sunt cheltuite pentru organizarea cursurilor, iar beneficiarii sunt copiii sau adulții participanți. Putem vorbi doar de participarea diferențiată a membrilor în organziarea acestor activități, lucru firesc dat fiind faptul că nu toți artiștii sau producătorii din FDP au interes în același tip de activități.
Finanțarea din partea Primăriei Cluj-Napoca este utilizată pentru a susține o serie de activități ale tuturor colegilor din Fabrică, fondurile fiind folosite pentru a acoperi o parte din cheltuielile cu chiria și utilitățile spațiilor de creație din fabrică și alte cheltuieli comune. Cei care se plâng de lipsa de transparență a FFDP au beneficiat de aceste fonduri în exact aceeași măsură ca orice alt membru al comunității, în fiecare an de când există o finanțare de la bugetul local.
Între sursele cele mai importante de venituri pentru comunitate au fost cele două licitații care au avut loc la Paris în 2012 și 2013, în cadrul cărora lucrări donate de artiști din Fabrică și alți artiști prieteni ai Fabricii au fost vândute, banii fiind direcționați spre Federația Fabrica de Pensule. Intenția acestor licitații a fost exact aceea de a sprijini proiecte comune, artiștii tineri și o serie de cheltuieli (ex. salariile persoanelor angajate pentru gestionarea activității curente a Fabricii) care nu pot fi susținute din finanțări publice. Fondurile din aceste licitații sunt de 94.250 EUR (2012) și 232.900 EUR (2013) și au fost distribuite conform unei proceduri de comun agreate și îndelung discutate în comunitatea Fabricii. O parte din aceste fonduri acoperă încă administrarea Fabricii, iar alta a fost alocată sub formă de burse și sponsorizări, Galeria Sabot și Spațiu Intact fiind printre cei care au beneficiat de cele mai mari sume dintre toți, respectiv 15.330 EUR și 10.650 EUR.
Despre transparență
Comunitatea a fost informată despre proiectele ce urmau a fi depuse spre finanțare de Federație, atât pe grupul de e-mail al comunității, cât și în ședințe și comunicări directe. Afirmația că membrii nu au avut acces la documentele finanțărilor derulate de Federație este falsă. În repetate rânduri i-am invitat pe colegii noștri să vină la biroul FFDP să consulte dosarele proiectelor sau ale activităților administrative. Mai mult, în fiecare an a existat cel puțin o adunare generală destinată raportării activității pe anul precedent, în care au fost prezentate proiectele derulate, sumele atrase, sumele cheltuite și bugetul estimativ pentru anul respectiv, propuneri pentru viitor etc.
Exemple de proiecte finanțate din fonduri nerabursabile
Este important de precizat că în România nu există niciun mecanism de finanțare pentru funcționarea generală a unei organizații independente. Există doar finanțare pentru proiecte, adică pentru un set de activități specifice, încadrate într-o perioadă de timp, care contribuie la realizarea obiectivului sau a priorităților pe care finanțatorul le definește.
Proiectele pentru care Federația a solicitat finanțare au fost gândite fie ca inițiative ale mai multor membri, fie ca proiecte umbrelă pentru întreaga comunitate.
Proiectele umbrelă prezintă mai multe activități artistice din Fabrică într-un context comun. De exemplu, în seria de evenimente ”Trei Schimburi” au loc, în același timp, în diferite spații ale Fabricii, mai multe expoziții pentru a oferi publicului un program variat, coerent și pentru a da ocazia artiștilor de a-și deschide atelierele pentru public. Un astfel de proiect este ”Fabrica de artă contemporană”, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național în 2012, care a constat în organizarea mai multor expoziții, inclusiv în Galeria Sabot, Galeria Baril, Spațiu
Intact (Galeriile Sabot și Bazis fiind parteneri formali în organizarea proiectului). Resursele atrase acoperă o parte din cheltuielile de realizare a activităților din proiect și activitățile de management, raportare și comunicare ale proiectului. Nici o finanțare nu acoperă în totalitate cheltuielile pentru activități.
Proiectul finanțat de mecanismul financiar al Spațiului Economic European
Proiectul ”Hotspot.art” finanțat de EEA Grants, funcționează pe același principiu. Proiectul include activități deschise tuturor membrilor care vor să se implice – de genul ”Trei Schimburi” – și activități specifice derulate de artiști, curatori sau organizații membre.
Dosarul proiectului cu toate anexele a fost pus la dispoziție spre consultare. Există comunicări în scris cu Asociația Sabot în acest sens, comunicări în care a fost agreat momentul consultării. A fost opțiunea Dariei Dumitrescu de a veni însoțită de un avocat, colegele noastre aflând de prezența avocatului la fața locului, deci nu poate fi invocat faptul că această consultare a fost obținută doar ”cu avocatul”.
Această consultare a fost precedată de o plângere adresată de Fundația Intact și Asociația Bazis unității din Ministerul Culturii care gestionează aceste fonduri. Inconsistența și neadevărul tuturor celor zece puncte ale scrisorii acestora, prin care acuzau diverse probleme legate de proiect, au fost dovedite cu documente scrise către Unitatea de Management a Proiectului.
Despre acuzațiile privind utilizarea Fabricii de Pensule în scopuri politice
Acuzațiile cu privire la utilizarea Fabricii de Pensule în scopuri politice nu sunt fundamentate, atât timp cât implicarea într-o serie de inițiative cetățenești a domnului Szakáts István, președinte al Federației Fabrica de Pensule din 2015, este făcută în nume propriu. Implicarea sa în cauze incluzând Parcul Feroviarilor, Pata Rât și Roșia Montană a început cu mulți ani în urmă, în cazul unora dintre campanii chiar de dinaintea înființării Fabricii de Pensule, în 2009. Angajarea sa civică este cunoscută de comunitatea Fabricii de Pensule, care a ales să îl voteze ca membru în Consiliul Director timp de cinci ani.
Precizări despre funcționarea Federației Fabricii de Pensule
Federația Fabrica de Pensule este o organizație neguvernamentală și non-profit, ceea ce înseamnă că nici una dintre activitățile sale nu poate genera profit, toate veniturile fiind cheltuite pe activități care fac obiectul de activitate al acesteia. Mai simplu spus, toate
fondurile atrase sunt cheltuite pentru activități culturale. Nu este nimic nefiresc în faptul că veniturile dintr-un an sunt mai mari decât cheltuielile, ținând cont de faptul că sumele care apar ca excedent în bilanțul la 31 decembrie sunt angajate în activități în următorul an calendaristic.
Membrii Consiliului Director al Federației Fabrica de Pensule au propriile organizații și proiecte, care reprezintă componenta esențială a activității noastre profesionale. Contribuția noastră la coordonarea activității Fabricii este făcută în timpul liber al fiecăruia și în mod exclusiv voluntar. Mai mult, organizațiile noastre au existat și au derulat cu succes proiecte internaționale cu mult înainte de a fonda Fabrica de Pensule, de aceea e greu de înțeles argumentul conform căruia oricare dintre noi ar fi folosit portofoliul galeriilor Sabot, Intact și Bazis pentru a-și crea un nume. Contribuția fiecărui membru la renumele Fabricii nu se poate cuantifica în acest fel și nu poate constitui un motiv pentru confiscarea simbolică a valorii și identității acesteia.
Ideile care au dat formă acestui spațiu de creație, și care acum merită reafirmate, se bazează în primul rând pe o pluralitate a vocilor distincte din interiorul său și pe întărirea cadrului în care discursurile critice se pot manifesta și pot intra în dialog cu o comunitate, atât a orașului și a publicului în general, cât și a lucrătorilor culturali. Atenția noastră se va îndrepta în continuare spre construirea pe termen lung a unui spațiu de gândire și de acțiune independent, care să sprijine producția artistică vizuală, performativă și curatorială în spiritul interdisciplinarității și al colaborării, nu al competiției sau al ierarhiilor.
Membrii Consiliului Director al Federației Fabrica de Pensule
1. Pacat ca cei de la FFP considera un razboi faptul ca s-a infiintat o noua federatie si ca pluralitatea reprezentantei se considera o monopolizare, asta numai din punctul de vedere al dorinteI de control excesiv din partea FFP.
2. Acele sume vehiculate de FFP, au venit de la artisti (care tocmai acum sunt jugniti de FFP, oferta generoasa a lor fiind insusit de FFP), care de buna voie au oferit lucrari pt licitatia Tajan, ca din banii sa poata sa plateasca chiria si utilitatile. Din pretul la care s-a vandut lucrarea, 30% a ramas la casa de licitatie, 30% aprox a ajuns pe contul FFP (nici pana astazi nu se stie ce s-a intamplat cu aceasta suma) iar 30% a revenit artistilor, din care unii au hotarat sa ofere o parte galeriilor lor cu suprafete mari, asa au primit bani galeria Sabot si Intact. Deci nu FFP a dat banii respectivi.